Standard & regulamente

23.12.2010/RO
FCI-Standard N°166

CIOBANESC GERMAN
(Deutscher Schäferhund – German shepherd)

TRADUCERE: Verein für Deutsche Schäferhunde (SV) E.V. / Versiune originala: (D).

Par aspru – Stockhaar – Double coat
ToraTora - cap

Par lung si aspru – Langstockhaar – Long and harsh outer coat:
1235340_256620684488267_1177114407_n

ORIGINE: Germania.

DATA PUBLICARII STANDARDULUI OFICIAL : 11.08.2010.

UTILIZARE: Caine de lucru, ciobanesc si de serviciu polivalent.

CLASIFICARE FCI: Grupa 1: Caini ciobanesti si pentru condus turme de bovine (exeptand Chiens de Bouvier Suisses). Sectiunea 1: Caini ciobanesti cu probe de lucru obligatorii.

Scurt istoric:

Dupa infiitarea oficiala a clubului de Ciobanesc German din Germania (SV), cu sediul in Augsburg, membru al asociatiatiei chinologice germane (VDH), club care semneaza drept club fondator al acestei rase si este responsabil pentru standardul de rasa al Ciobanescului German. Standard ce a fost emis in prima adunare a membrilor din Frankfurt am Main pe data de 20 septembrie 1899, conform propunerilor lui A. Meyer si Max von Stephanitz, alaturi de completarile celei de a 6-a Adunari Generale a membrilor (A.G.) din 28 iulie 1901, celei de-a 23-a A.G. din Köln pe Rhein din 17 septembrie 1909, conform hotararii sedintei comitetului de conducere al clubului din Wiesbaden din 5 septembrie 1930 si a hotararii sedintei comitetului de crestere si a sedintei comitetului de conducere din 25 martie 1961 in cadrul Uniunii Mondiale a Asociatiilor de Ciobanesc German (WUSV), prelucrat si hotarat in cadrul sesiunii din 30 august 1976, prelucrat si catalogat cu hotarare de imputernicire prin decizia comitetului de conducere din 23/24 martie 1991, modificat prin hotararea A.G. din 25.mai 1997 si 31.mai/01.iunie 2008.

Ciobanescul German, a carui crestere si selectie planificata a inceput in 1899 dupa fondarea clubului (SV), a rezultat din septelul de caini ciobanesti din centrul si sudul Germaniei, cu scopul final de a crea un caine utilitar cu randament inalt. Pentru atingerea acestui tel s-a stabilit standardul de rasa al Ciobanescului German, care se refera atat la conformatia anatomica, cat si la calitatile psihice si caracter.

Aspect general
Ciobanescul German este de statura mijlocie, usor alungit, puternic si bine muscularizat, cu osatura uscata si pe ansamblu cu o constitutie ferma.

Dimensiuni si raporturi importante
Inaltimea la greaban este, la masculi, de 60 cm pana la 65 cm si la femele, de 55 cm pana la 60 cm. Lungimea trunchiului depaseste inaltimea la greaban cu cca. 10 – 17 %.

Caracter
Ciobanescul German trebuie sa fie echilibrat, stabil nervos, sigur pe sine, complet natural – fara inhibitii (in afara situatiilor excitante) si bland, in plus trebuie sa fie atent si docil. El trebuie sa posede comportament instinctual corect, sa reziste la presiune psihica si sa posede incredere in sine pentru a putea fi adecvat drept caine de insotire, paza, aparare, serviciu si de stana.

Capul
Capul are forma de pana (triunghiular) , corespunzator marimii corpului ( lungimea aprox. 40% din inaltimea la greaban ), fara a fi greoi sau supra alungit, ca aparitie uscat, intre urechi potrivit de lat. Fruntea este, vazuta din lateral si din fata, numai putin bombata si este fara sau cu o putin accentuata circumvolutiune mediana.

Raportul dintre partea superioara a capului si bot este de 50% la 50%. Latimea partii superioare a capului corespunde aproximativ lungimii acesteia. Partea superioara a capului (vazuta de sus) duce de la urechi pana la trufa, ingustandu-se uniform, cu un stop inclinat, nu foarte marcat, care face legatura catre bot. Maxilarul superior si inferior au o conformatie puternica.

Septul este drept, o concavitate sau convexitate a acestuia sunt de nedorit. Buzele sunt intinse, inchizandu-se bine si de culoare inchisa.

Nasul (trufa) trebuie sa fie negru.

Dantura trebuie sa fie puternica, sanatoasa si completa (42 dinti conform formulei dentare).
Ciobanescul German are o muscatura in foarfeca, aceasta insemnand ca incisivii trebuie sa se petreaca sub forma de foarfeca (incisivii superiori trec peste incisivii inferiori forfecandu-se). Muscatura cleste, prognatismul superior sau inferior sunt defectuoase. La fel se considera si spatiile interdentare mari. Defectuoasa este de asemenea o arcada dentara a incisivilor dreapta.
Oasele maxilarului trebuie sa fie paterni dezvoltate, astfel incat dintii sa fie implantati adanc in maxilar.

Ochii sunt mijlocii, migdalati, putin oblici si ne proeminenti. Culoarea ochilor trebuie sa fie cat mai inchisa. Ochii deschisi la culoare, intepatori, sunt de nedorit, deoarece schimba expresia cainelui.

Urechile
Ciobanescul German are urechi erecte de marime mijlocie, purtate paralel (nu deviate lateral). Ele sunt ascutite si cu pavilioanele orientate spre inainte.
Urechile semi erecte sau cazute sunt defectuoase. Urechile purtate pe spate in timpul miscarii respectiv in stare de repaus nu sunt considerate defectuoase.

Gatul trebuie sa fie puternic, bine muscularizat si fara salba. Unghiul cu trunchiul (orizontala) este de cca. 45%.

Corpul
Linia superioara decurge incepand de la baza gatului peste greabanul inalt si lung, peste spatele drept, pana la crupa usor lasata, fara o intrerupere vizibila.
Spatele este de lungime moderata, ferm, puternic si bine muscularizat. Regiunea lombara este lata, scurta, puternic dezvoltata si bine muscularizata. Crupa trebuie sa fie lunga si usor lasata (cca. 230 fata de orizontala) si sa treaca, fara o intrerupere a liniei superioare, spre baza cozii.

Pieptul trebuie sa fie moderat de lat. Partea inferioara a pieptului este pe cat posibil de lunga si de dezvoltata. Adancimea pieptului trebuie sa fie de cca. 45% pana la 48% din inaltimea pana la greaban.

Coastele trebuie sa aiba o curbura moderata. Toracele cu coaste prea curbate (sub forma de butoi) este la fel de defectuos ca si toracele cu coaste plate.

Coada ajunge cel putin pana la jaret, dar nu este mai lunga decat jumatatea acestuia. La partea inferioara ea are par mai lung si este purtata curbata lin. In stare de agitatie si de miscare ea este purtata mai sus, dar fara sa depaseasca orizontala.
Operatiile estetice pentru corectare sunt interzise.

Membrele

Trenul anterior:

Membrele anterioare sunt drepte , privite din orice directie, si privite din fata perfect paralele.

Omoplatul si bratul sunt de aceeasi lungime si prinse de trunchi prin intermediul unei musculaturi puternice. Unghiul dintre omoplat si brat este in cazul ideal de 900, de regula pana la 1100.

Coatele nu au voie sa aiba devieri in exterior sau interior, nici in pozitie statica, nici in miscare.
Antebratele sunt, privite din toate directiile, drepte si perfect paralele unul fata de celalalt, uscate si foarte bine muscularizate.
Chisita are o lungime de cca. 1/3 din antebrat si formeaza cu acesta un unghi de cca. 200- 220. Atat o chisita prea inclinata (mai mult de 220), cat si una prea putin inclinata (mai putin de 200) afecteaza capacitatea de utilizare, in special rezistenta.

Labele sunt rotunjite, bine inchise si curbate. Talpile sunt tari, dar nu sfaramicioase. Ghiarele sunt puternice si de culoare inchisa

Trenul posterior:

Membrele posterioare
Pozitia membrelor posterioare este usor inapoiata, acestea fiind, vazute din spate, paralele unul fata de celalalt. Femurul si tibia sunt de lungimi aproximativ egale si formeaza un unghi de cca. 120°. Pulpele sunt puternice si bine muscularizate.

Calcaiele (articulatiile tibio-tarsiene) sunt puternice si stabile, jaretul este perpendicular sub calcai.

Labele sunt inchise, usor bombate, pernutele tari si de culoare inchisa, ghiarele puternice, bombate si de asemenea de culoare inchisa.

Miscarea
Ciobanescul German este un trapas. Membrele trebuie sa fie astfel proportionate, unul fata de celalalt, ca lungime si angulatie, astfel incat sa poata duce membrele posterioare pana sub trunchi, iar membrele anterioare la fel de mult in fata, fara o modificare esentiala a liniei spatelui.
Orice inclinatie spre supra angulare a membrelor posterioare, diminueaza stabilitatea si rezistenta si prin aceasta si posibilitatea de utilizare. In cazul unor angulatii si proportii corecte, rezulta o miscare fluida si apropiata de sol, care lasa impresia unei inaintari fara efort.
La un mers regulat, linistit, cu capul inclinat spre inainte si coada usor ridicata, se formeaza o linie usor curbata, neintrerupta, care duce de la varful urechilor, peste ceafa si spate pana la varful cozii.

Pielea este neaderenta (libera), fara a forma insa cute.

Blana:

Textura parului

Parul:

Ciobanescul german este crescut si selectionat avand urmatoarele varietati de par: parul aspru si parul lung si aspru – ambele varietati avand subpar.

Parul aspru:

Parul de acoperire trebuie sa fie des, drept, aspru si lipit de corp.
Pe cap, inclusiv in interiorul urechilor, pe partea anterioara a membrelor, pe labe si degete parul este scurt. Pe gat parul este ceva mai lung si mai des.
Pe partea posterioara a membrelor parul se alungeste pana la chisita, respectiv jaret. Pe partea posterioara a pulpelor parul formeaza pantaloni moderati.

Parul lung si aspru:

Parul de acoperire trebuie sa fie lung, moale si nu este lipit de corp. Parul formeaza fanioane la urechi si membre, pantaloni stufosi si coada stufoasa cu formarea unui fanion la partea inferioara.
Pe cap, inclusiv in interiorul urechilor, pe partea anterioara a membrelor, pe labe si degete parul este scurt. Pe gat parul este ceva mai lung si mai des, formand o coama.
Pe partea posterioara a membrelor parul se alungeste pana la chisita, respectiv jaret. Pe partea posterioara a pulpelor parul formeaza pantaloni evidentiati.

Culorile

a) Negru cu pete roscat – maronii, maro, galbene pana la gri deschis.
b) Negru uni, gri cu degradeuri inchise, sa si masca neagra.
Pete albe de dimensiuni mici, putin vizibile pe piept, ca si pe partile interioare deschise sunt admise dar nu sunt de dorit.
Indiferent de culoarea parului, trufa trebuie sa fie neagra.
Lipsa mastii, ochi deschisi pana la intepatori, ca si pete deschise sau albicioase pe piept si partile interioare, ghiare deschise si varful cozii roscat sunt considerate defecte de pigmentatie.
Subparul prezinta o usoara nuanta de gri.
Culoarea alba nu este admisa.

Marime / greutate

Masculi : Inaltimea la greaban – 60 cm pana la 65 cm
Greutate 30kg pana la 40 kg
Femele : Inaltimea la greaban – 55 pana la 60 cm
Greutate 22 pana la 32 kg
Testicule Masculii trebuie sa aiba doua testicule normale, evidente si complet coborate in scrot.

Defecte
Orice deviere de la punctele sus mentionate trebuie considerata ca defect, al carui depunctare este in raport direct cu gradul de deviere.

Defecte grave

Devieri de la caracteristicilor de rasa sus mentionate, care influenteaza capacitatea de utilizare a cainelui.
Defecte ale urechilor : urechi prinse lateral prea jos, urechi semierecte, urechi convergente, urechi moi.
Defecte puternice de pigmentatie.
Constitutie generala slaba.

Defecte ale danturii : toate devierile de la muscatura in foarfeca si de la formula dentara corecta, atat timp cat nu este vorba de defecte de excludere (vezi cele ce urmeaza).

Defecte de excludere

a) Fire slaba, agresivitate, labilitate nervoasa.
b) Caini cu displazie grava dovedita.
c) Monorhidie si criptorhidie, precum si masculi cu testicule evident inegale, respective atrofiate.
d) Caini cu defecte desfigurante ale urechilor si cozii.
e) Caini cu malformatii.
f) Caini cu defecte dentare prin lipsa a: un premolar 3 si un alt dinte, sau un canin , sau
un canin sau
un premolar 4 sau
un molar 1, respectiv un molar 2, sau
in total 3 dinti sau mai multi.
g) Caini cu defecte la maxilar : prognatism superior de 2mm sau mai mult,
prognatism inferior;
muscatura in cleste pe intreg spatiul incisivilor.
h) Caini care depasesc limitele standardului in sus sau in jos cu mai mult de 1 cm.
i) Albinism.
j) Culoarea alba a parului, chiar si in cazul ochilor si a ghiarelor de culoare inchisa.
k) Par sarmos lung fara subpar.
l) Par lung (Blana lunga, moale, fara subpar, de obicei cu carare pe mijloc, de-a lungul coloanei, smocuri la urechi membre si coada).

Traducere: ing. Bogdan Nitescu

Editia 2010

Cuprins

 

1.             Generalitati         

2.             Crescatorul

2.1   Dreptul de crestere

2.2   Inchirierea pentru crestere

2.2.1 Obligatii

2.2.2 Frecventa inchirierilor

2.2.3 Inchirierea in strainatate

2.2.4  Inchirierea in timpul actiunii interdictiei accesului la cartea de origini/registrul de reproductie

2.3  Numele de canisa si protectia sa

2.4.  Crescator / Crescatorul delegat

3. Consilierea si supravegherea cresterii    

3.1   Supraveghetori de crestere pe plan local

3.1.1 Zona de responsabilitate a supraveghetorilor de crestere locali

3.1.2 Obligatiile supraveghetorilor de crestere locali

3.2   Responsabilul cu identificarea (Responsabil-ID)

3.2.1 Zona de responsabilitatea a responsabilului cu Identificarea.

3.2.2 Domeniul de activitate si obligatiile responsabilului ID

3.2.3 Vaccinarea puilor

3.2.4. Predarea puilor

3.3.  Asigurarea ascendentei si a identitatii

4. Evaluarea valorii unui reproducator (Zuchtwert = ZW) si premise pentru crestere  

4.1   Evaluarea valorii unui reproducator (Zuchtwert=ZW)                

4.1.1 Caini admisi pentru reproductie

4.1.2 Caini apti pentru reproductie

4.1.3  Caini recomandati pentru reproductie

4.1.4  Caini neadmisi pentru reproductie

4.1.5  Procedura de selectie

4.2 Premise pentru crestere

4.2.1 Varsta minima a reproducatorilor

4.2.2 Frecventa folosirii reproducatorilor

4.2.3 Monta

4.2.4 Numarul de pui dintr-un cuib

4.2.5 Crestera puilor cu doica

4.2.6 Anuntarea cuibului

4.2.7 Act de origini – pedigree

5. Procedura de investigare a displaziei coxo-femurala (HD)

5.1 Generalitati

5.2 Masuri ale Clubului National de Ciobanesc German din Romania (CNCG)

5.2.1 Procedura de investigare

5.2.2 Alte reguli legate de crestere

6. Procedura de investigare a displaziei de cot (ED)

6.1 Generalitati

6.2 Procedura de investigare

6.3 Alte reguli legate de crestere

7. Ustensile pentru mentinerea si promovarea cresterii

7.1 Cartea de origini

7.2 Registrul de evidenta a examenelor de selectie

7.3 Registrul de evidenta a examenelor si a Campionatelor de munca

7.4 Registrul de evidenta a expozitiilor si a Campionatelor de crestere

7.5 Registrul de evidenta a cainilor sancionati cu interdictie de reproducere si/sau interdictie de acces la Cartea de Origini

7.6 Registrul de evidenta a cainilor utilitari

Anexa: Masurile planificate de CNCG pentru combaterea displaziei coxo-femurale (HD)

1.    Generalitati

Clubul National de Ciobanesc German (CNCG) este singurul club de rasa din Romania ce se ocupa de cresterea si selectia rasei
„Ciobanesc german”, actioneaza pe intreg teritoriul Romaniei si este recunoscut ca atare de catre Asociatia Chinologica Romana (AChR), de catre Federatia Chinologica Internationala (FCI) si de catre Uniunea Mondiala a Cluburilor de Ciobanesc German (WUSV).

Regulamentul de crestere este util pentru promovarea si pentru cresterea planificata a rasei „Ciobanesc german” cu varietatile sale „Par scurt si aspru cu subpar” si „Par lung si aspru cu subpar” si reglementeaza intregul domeniu al cresterii si reproductiei.
Regulamentul de crestere este obligatoriu pentru toti membri CNCG.

Responsabila pentru supravegherea si pentru rezolvarea incalcarilor prezentului regulament este comisia crescatorilor din
subordinea vicepresedintelui chinologic al CNCG. In prima instanta, decizia finala, apartine vicepresedintelui chinologic al CNCG in urma cercetarii dovezilor si in urma unei eventuale audieri ale martorilor. Impotriva deciziei vicepresedintelui chinologic al CNCG, cel sanctionat poate depune la sediul central un recurs in termen de 14 zile de la afisarea/comunicarea sanctiunii conform statutului. Recursul va fi judecat de catre conducerea CNCG.

  1. Crescatorul

2.1    Dreptul de crestere

Proprietarii si detinatorii exemplarelor din rasa „Ciobanesc german” care vor sa aibă acces la cartea de origini (COR) recunoscuta de CNCG, prin intermediul si in conditiile stabilite de CNCG, trebuie sa fie membri CNCG. Cartea de origini recunoscuta de CNCG pe teritoriul Romaniei este Cartea de Origini (COR) detinuta si administrata de catre Asociatia Chinologica Romana (AChR).

Proprietarul sau cel care a inchiriat femela mama inca inainte de la monta se vor numi „crescator”.

Transferarea dreptului de crestere este posibil si prin vanzarea catelei gestante. In acest caz trebuie prezentata dovada transferului de proprietate prin prezentarea pedigree-ului.

Aceste acte trebuie prezentate comisiei de crestere din subordinea vicepresedintelui chinologic al CNCG imediat dupa vanzarea catelei si in orice caz obligatoriu inaintea fatarii. Nu exista exceptii de la aceasta regula.

2.2    Inchirierea pentru crestere

Inchirierea unei femele in scopul reproducerii este permisa doar cu acordul CNCG. Chiriasul este recunoscut drept crescator doar dupa indeplinirea urmatoarelor cerinte.

Acte ce trebuie predate comisiei de crestere (sau vicepresedintelui chinologic al CNCG):

a)       Contractul de inchiriere (formular).

Acest act trebuie predat CNCG pana cel tarziu in a 49-a zi de dupa monta. Nu exista exceptii de la aceasta regula.

2.2.1     Inchirierea pentru crestere

Cel ce inchiriaza femela (chiriasul) trebuie sa respecte cerintele si obligatiile ce rezulta din contractul de inchiriere.

2.2.2     Frecventa inchirierilor

Un crescator are dreptul de a inchiria pe an calendaristic maxim cinci femele. Se ia in considerare data fatarii. Se iau in calcul doar fatarile ce au ca rezultat pui ce au dreptul sa fie inscrisi in cartea de origini. Nu exista exceptii de la aceasta regula.

2.2.3     Inchirierea „in” si „din” strainatate

Inchirierea femelelor reproducatoare in afara granitelor Romaniei nu este permisa decat pe baza de cerere aprobata de catre vicepresedintele chinologic al CNCG. Aprobarea nu se poate acorda decat femelelor ce corespund cerintelor regulamentului de crestere al CNCG si doar inainte de efectuarea montei.

2.2.4     Inchirierea in timpul interdictie de acces la  cartea de origini

Ii este interzis unei persoane care se afla  sub actiunea unei sanctiuni ce are drept consecinta si interdictia de acces la  serviciile cartii de origini sa isi transfere dreptul de crescator catre alta  persoana. Prin intrarea in vigoare a unei astfel de sanctiuni, utomat, efectul  ei se transmite si asupra cainilor aflati in proprietatea sau coproprietatea  celui sanctionat. Este interzisa reclama (oferta de monta, pui de vanzare,  etc.) pe pagina de internet sau in orice alta publicatie a CNCG a unor caini  care se afla sub actiunea unei astfel de sanctiuni. Masculii aflati sub  actiunea unei astfel de sanctiuni, pe perioada sanctiunii, nu au voie sa  monteze sau sa fie inchiriati pentru monte.

2.3    Numele de canisa si protectia sa

Acordarea unui nume de canisa si protectia  acestuia se  efectueaza de catre AChR pe  baza regulamentelor proprii. In urma cordarii unui nume de canisa, acesta  trebuie comunicat de urgenta CNCG, impreuna cu o copie a certificatului eliberat de catre AChR. In cazul mai multor proprietari, in cererea de luare in  evidenta, trebuie specificat proprietarul cu drept de semnatura (proprietar  desemnat). Toate actele ulterioare trebuie semante doar de catre „proprietarul  desemnat”. In cazul in care unul dintre proprietarii femelei, dintre cei  ne-desemnati, doreste sa inscrie un cuib sub numele sau de crescator, atunci  are nevoie de probarea scrisa a „proprietarului desemnat”.

Puii rezultati in timpul inchirierii sunt  inscrisi in cartea de origini sub numele de canisa al chiriasului.

2.4    Crescatorul / Crescatorul delegat

Crescatorul isi poate transfera obligatiile  referitoare la cresterea unui cuib asupra unui inlocuitor. Acest inlocuitor, ca  si in cazul proprietarului, trebuie sa fie cetatean roman sau rezident  permanent in Romania si sa fie membru al CNCG. Acest inlocuitor al crescatorului  va fi numit in continuare „crescator delegat”. Crescatorul delegat va fi trecut  ca atare in foaia de monta/fatare. Crescatorul raspunde solidar cu crescatorul  delegat pentru incalcarea legilor statului si/sau a regulamentelor si/sau a  cerintelor AChR/FCI/WUSV/CNCG.

  1. Consilierea  si supravegherea cresterii

3.1    Supraveghetori de crestere pe plan local

Acolo unde exista organizatii locale/zonale  ale CNCG, supravegherea si controlul activitatii crescatorilor din zona se  subordoneaza supraveghetorilor de crestere locali/zonali. Apartenenta este  stabilita de adresa de domiciliu a crescatorului/crescatorului delegat. Supraveghetorii  de crestere ai CNCG se subordoneaza vicepresedintelui chinologic al CNCG. In  cazul in care nu exista organizatii locale ale CNCG, recunoasterea actelor  referitoare la procedura de declarare a montei si de declararea a fatarii se  accepta doar prin semnatura responsabililor chinotehnici ai asociatiilor  teritoriale ale AChR ce activeaza in zona de resedinta a  crescatorului/crescatorului delegat.

3.1.2
Zona  de responsabilitate a supraveghetorilor de crestere locali

Zona de responsabilitate  a supravehetorilor locali de crestere este stabilita de catre conducerea  organizatiilor zonale ale CNCG. In cazul in care in zona nu exista orgenizatii  locale sau zonale ale CNCG, atunci numirea supraveghetorilor de crestere si  stabilirea zonelor lor de responsabilitate, la propunerea vicepresedintelui
chinologic al CNCG, ii revine CNCG. Principiul general este:

a)       In functie de domiciliul  stabil (locul unde se nasc si pot fi vizitati puii) al  crescatorului/crescatorului desemnat.

b)       Apartenenta  crescatorului/crescatorului desemnat la o organizatie teritoriala.

c)       In  principiu, anuntatrea cuibului catre supraveghetorul de crestere trebuie facuta  in termen de 5 (cinci) zile de la nastere.

d)       Orice  anomalie sau neregula va fi raportata imediat catre CNCG.

3.2    Responsabilul cu identificarea

In cadrul clubului, in scopul identificarii, fiecare exemplar de  Ciobanesc german este injectat cu un microcip. Identificarea si
identificabilitatea prin microcip sunt premise pentru inscrierea in registrul  de evidenta al CNCG. Pentru marcarea puilor prin microcipare, CNCG va numi in  teritoriu responsabili cu identificarea.

3.2.1     Zona de responsabilitate a responsabililor cu  identificarea

Zona de apartenenta la un responsabil cu  identificarea sau la altul rezulta din apartenenta crescatorului/crescatorului  delegat ce solicita microciparea puilor la o anumita zona sau regiune. Pentru  exceptii de la aceasta regula este necesara aprobarea CNCG.

3.2.2     Domeniul de activitate si obligatiile  responsabilului ID

Responsabilul ID, la cererea scrisa a crescatorului/crescatorului  delegat si in urma stabilirii de comun acord a unei intalniri, trebuie sa  efectueze operatia de introducere a microcipurilor tuturor puilor dintr-un  cuib. Aceasta operatie trebuie efectuata cel devreme in a 50-a zi de viata a  puilor si cel tarziu inainte de implinirea a 12 saptamani de viata a puilor.  Operatia de cipare se efectueaza de regula la locul unde sunt crescuti puii. In  urma ciparii responsabilul ID trebuie sa noteze numele si microcipul corespunzator  fiecarui exemplar in parte intr-un tabel semnat de responsabilul ID si de  crescator/crescator delegat. Acest tabel trebuie transmis obligatoriu la CNCG.
Crescatorul/crescatorul delegat are posibilitatea de a opta ca aceasta operatie  sa fie indeplinita si de catre un medic veterinar sau de catre responsabilul cu identificarea cainilor al asociatiei chinologice celei mai apropiate de  domiciliul puilor, cu respectarea tuturor obligatiilor amintite pentru  responsabilul ID.

3.2.3     Vaccinarea puilor

Inainte de instrainarea puilor acestia trebuie vaccinati de catre un  medic veterinar. Crescatorul/crescatorul delegat are obligatia de a solicita  medicului veterinar intocmirea unui carnet de sanatate pentru fiecare pui in  parte. In carnetul de performanta se trece si numarul de identificare prin  chip.

3.2.4     Instrainarea puilor

Instrainarea puilor se poate face, cel devreme, in a 8-a saptamana de  viata. Pana la implinirea acestei varste, toti puii, trebuie sa ramana sub ocrotirea  crescatorului/crescatorului delegat.

3.3.
Asigurarea  ascendentei si a identitatii

Asigurarea ascendentei si a identitatii este  asigurata pe baza examinarii ADN-ului si prin citirea chipului implantat.
Certificarea ascendentei se face prin aplicarea stampilei ce atesta efectuarea  testului ADN, „ADN verificat”sau „DNA geprueft”. Verificarea identitatii se  face prin compararea numarului inscris in pedigree cu numarul afisat de  cititorul de microcip.

3.3.1
Prelevarea probei de sange

Procedura decurge in modul urmator:

a)       Medicul  veterinar recunoscut de CNCG preleva proba de sange.

b)       Medicul  veterinar verifica si garanteaza  in fata  CNCG identitatea cainelui prin verificarea personala a numarului de cip sau de  tatuaj (daca exista) si compararea acestuia cu cel inscris in pedigree-ul  original.

c)       Proba  de sange impreuna cu formularul de constatare sunt trimise la institutul  recunoscut de CNCG pentru evaluare. In formularul de constatare se vor inscrie  obligatoriu numele complet al cainelui, numarul sub care este inscris in cartea  de origini (Nr. COR) recunoscuta de CNCG, numarul cipului si/sau tatuajul (daca  exista). Proba de sange astfel etichetata si parafata devine proprietatea CNCG.

d)       Evaluarea,  stabilirea formulei ADN si verificarea ascendentilor se va face centralizat de  catre institutul recunoscut de NCG.

e)       CNCG,  fie direct, fie prin reprezentant, va solicita predarea pedigree-ului original  al cainelui de catre proprietar.

f)        In urma sosirii evaluarii din partea  institutului recunoscut de CNCG va fi aplicata o ştampila pe pedigree-ul  original al cainelui.

g)       In cazul in care exista deja  stabilita formula ADN a parintilor cainelui, atunci va fi verificata si  veridicitatea ascendentei. In astfel de cazuri va fi aplicat pe pedigree inca o  ştampila prin care se certifica ascendenta corecta.

h)       In cazul in care unul sau  ambii parinti reali se dovedesc a fi altii decat cei trecuti in pedigree,  proprietarul poate depune o contestatie la sediul CNCG in termen de 4 saptamani  de la primirea raspunsului constatator. In urma unei astfel de contestatii,
Consiliul Director al CNCG va dispune o reanalizare a probei. Rezultatul  acestei reanalizari este considerat drept proba definitiva. Nu sunt admise  contestatii legate de proba definitiva. Costurile rezultate in urma  reanalizarii probei de sange vor fi suportate de catre petent/proprietar.

  1. Evaluarea  valorii unui reproducator (Zuchtwert = ZW) si premise pentru crestere

Cresterea Ciobanescului german este permisa  doar in varietatile „par aspru cu subpar” si „par lung si aspru cu subpar”.

4.1    Evaluarea valorii unui reproducator (Zuchtwert  = ZW)

Aici se fac urmatoarele clasificari:

4.1.1
Caini admisi pentru  reproductie

Cainii admisi pentru reproductie sunt caini  din rasa ciobanesc german care sunt inscrisi in cartea de origini (COR) si care
indeplinesc conditiile minime pentru reproductie impuse de AChR.

4.1.2
Caini apti pentru  reproductie

Cainii apti pentru reproductie sunt caini din  rasa ciobanesc german care au obtinut la examenul de selectie, conform
regulamentului de selectie al CNCG,

4.1.3
Caini recomandati pentru  reproductie

Cainii recomandati pentru reproductie sunt  caini din rasa ciobanesc german care au obtinut la examenul de selectie,
conform regulamentului de selectie al CNCG, rezultatul „Clasa de selectie 1”  (Koerklasse 1 = KKL1).

4.1.4
Caini neadmisi pentru  reproductie

a)       Cainii neadmisi pentru  reproductie sunt caini din rasa ciobanesc german care nu se incadreaza in  prevederile punctelor 4.1.1 – 4.1.3.

b)       Cainii ce sunt inscrisi in  registrul cainilor utilitari al CNCG.

c)       Caini din rasa ciobanesc  german care prezinta unul din urmatoarele defecte eliminatorii:

Caini cu probleme caracteriale, caini prea  agresivi si caini cu un psihic slab.

Caini cu displazie coxo-femurala dovedita  „displazie mijlocie sau grava”(„mittlerer oder schwerer HD”).

Caini cu displazie de cot dovedita „displazie  mijlocie sau grava” ”(„mittlerer oder schwerer ED”).

Masculi monorhizi sau criptorhizi.

Caini cu defecte desfigurante la urechi si/sau coada.

Caini cu malformatii.

Caini cu defecte ale danturii:

Lipsa a: 1 x premolar 3 si inca un dinte

Sau a unui canin

Sau a 1 x premolar 4

Sau a 1 x molar 1

Sau a 1 x molar 2

Sau lipsa in total a 3 dinti sau mai multi.

Lipsa molarului 3 nu este luata in  considerare.

Exceptii de la regula de mai sus o reprezinta  caini la care acei dinti existau initial. Ca acesta  „existenta initiala” sa fie luata in seama ea  trebuie sa fie dovedita si certificata prin inscrierea pe pedigree-ul cainelui.

Caini cu defecte majore de pigmentatie,  inclusiv cainii „albastrii”.

Caini cu par lung si aspru dar fara subpar

Caini cu par lung

Caini cu defecte ale maxilarelor:

Cu prognatism mai mare de 2 mm Brevignatism

Muscatura in cleste pe intraga zona a  incisivilor.

Caini ce depasesc limitele standardului sau caini sub limitele standardului cu mai mult de 1 cm.

Femele care au nascut de 3(trei) ori prin  cezariana.

d)       Interventiile chirurgicale  care au ca scop influentarea dezvoltarii fenotipice si care sunt importante  pentru folosirea ulterioara la monta, trebuie anuntate la CNCG. CNCG decide  pentru fiecare astfel de caz in parte daca exemplarul este admis in continuare  la reproductie sau nu. Neanuntarea sau tainuirea unei interventii chirurgicale  atrage dupa sine o investigatie si o sanctionare a  proprietarului/proprietarilor.

Decizia de „neadmis pentru reproductie” luata  de catre departamentul chinologic al CNCG, va fi comunicata, imediat dupa  publicare, proprietarului/proprietarilor. Proprietarul/proprietarii cainelui  poate depune o contestatie impotriva acestei decizii in termen de 14 zile de la  comunicare la departamentul chinologic al CNCG. Decizia cu privire la aceasta  contestatie este in sarcina vicepresedintelui chinologic al CNCG. La o a doua  contestatie, decizia definitiva ii apartine presedintelui CNCG.

4.1.5
Procedura de selectie

In procedura de selectionare se fac  urmatoarele clasificari:

Crestere pura = Imperecherea unor animale  apartinand aceleiasi rase. Ea duce de la sine la exploatarea valorilor genetice  prin inrudirea in cadrul familiilor, a rudelor indepartate sau prin  consangvinizare indepartata.

Cresterea consangvinizata = crestere fondata  pe baza unei inrudiri mai stranse in care cel putin un stramos este prezent  atat pe linia tatalui cat si pe linia mamei. Imperecherea intre frati sau intre  tata si fica sau intre mama si fiu se numeste incest. Urmarirea
consangvinizarilor se rezuma la investigarea primelor 5(generatii).  Consangvinizari mai stranse de 2-3 sau 3-2, inclusiv la frati, nu sunt permise.

4.2       Premize pentru crestere

In plus fata prevederile ce rezulta din  punctul 4.1, mai sunt valabile urmatoarele:

4.2.1
Varsta minima a  reproducatorilor

Masculii trebuie, ca inainte de a fi folositi  la reproductie, sa aibă minim 2(doi) ani impliniti. Femelele trebuie, ca la  data primei utilizari pentru crestere (ziua montei), sa aibă implinite cel  putin 20(douazeci) de luni. Montele accidentale/neintentionate consumate  inaintea implinirii respectivei varste minime trebuie comunicate de urgenta la CNCG  (vicepresedintelui chinologic). Asupra unor astfel de incidente decid  vicepresedintele chinologic si/sau presedintele CNCG.

4.2.2
Frecventa folosirii  reproducatorilor

Pentru masculi sau femele ce se afla in proprietatea mai multor persoane  trebuie anuntata la CNCG (si prin CNCG mai departe la COR) persoana care are  drept de semnatura in fata tertilor. Declaratia de „persoana autorizata cu  drept unic de semnatura” trebuie semnata de toti proprietarii. Aceasta  declaratie trebuie trimisa la CNCG in maxim 30 zile de la dobandirea cainelui. In
cazul in care masculul este inchiriat pentru monte, atunci detinatorul, in cel  mult 14 zile, trebuie sa prezinte CNCG o „autorizare de semnatura”, semnata de  persoana unic autorizata de catre proprietari (vezi fraza de mai sus), in care  sa fie trecuta clar perioada in care detinatorul temporar are drept de  semnatura pentru masculul respectiv. La fel se va proceda de fiecare data cand
se schimba detinatorul. Instiintarea CNCG trebuie facuta in orice caz, fie ca  masculul a fost inchiriat in/din tara sau in/din strainatate. Persoana care  detine dreptul de semnatura are obligatia de a instiinta si poarta intreaga  responsabilitate in fata CNCG despre orice schimbare de proprietate sau  proprietar. Montele efectuate de un mascul cu aceeasi femela in decursul a 28
de zile calendaristice sunt considerate drept „un singur act de monta”. In  cazul in care se constata o incalcare a prezentului regulament, responsabili  pentru respectiva incalcare sunt:

Proprietarul , respectiv persoana cu drept  unic de semnatura asupra masculului, indiferent daca persoana respectiva este
cetatean roman sau nu.

Detinatorul temporar al masculului, indiferent  daca persoana respectiva este cetatean roman sau nu.

Incalcari ale prezentului regulament se prescriu dupa 5(cinci) ani de  la savarsirea daca nu au fost reclamate in timpul perioadei de 5(cinci) ani de  la savarsire.

Femelele, dupa implinirea varstei minime admise pentru monta, pot fata  de 2 (doua) ori in timpul a 12 luni atata timp cat nu incalca regulamentul  omolog al AChR/FCI. Nu este permis ca femelele, in timpul unei singure perioade  de calduri,  sa fie montate de mai multi  masculi diferiti.

4.2.3
Monta

Proprietarul, respectiv persoana ce poseda dreptul unic de semnatura,  este obligata sa isi intocmeasca un registru de monte. Crescatorul are dreptul  inalienabil de a alege masculul pe care doreste sa il foloseasca la monta.  Proprietarul unui mascul are dreptul inalienabil de a primi la monta sau de a  respinge orice femela. In urma consumarii montei, proprietarul respectiv persoana  ce detine dreptul unic de semnatura, completeaza si semneaza declaratia de  monta. In declaratia de monta trebuie trecute urmatoarele date:

Data efectuarii montelor. Este interzisa  predarea formularelor necompletate si/sau nesemnate sau a formularelor semnate
„in alb”.

Semnaturile ambelor parti  (proprietarul/detinatorul dreptului unic de semnatura al masculului si a  proprietarului/detinatorului dreptului unic de semnatura al femelei).

In cazul constatarii furnizarii unor date false in foaia de monta  si/sau la declararea datei de monta, masculul va fi sanctionat cu interdictie  de monta pentru o perioada de 6 luni, iar femela cu interdictia de monta/fatare  pentru prima perioada regulamentara. Decizia este luata de vicepresedintele  chinologic al CNCG. Persoana sanctionata poate depune in termen de 14 zile de  la afisare/instiintare o contestatie la sediul CNCG in atentia CD al CNCG.  Decizia CD al CNCG este definitiva. In cazul unor banuieli intemeiate in  legatura cu tulburari maladive ale capacitatilor de reproductie ale unui  mascul, CNCG poate ordona proprietarului sau detinatorului de unica semnatura,  ca in termen de maxim 4 saptamani sa ii faca masculului un control al  capacitatii de reproductie la o clinica universitara. In cazul in care, in urma  unui astfel de control, se constata ca masculul are capacitatea de reproductie  redusa partial sau total, atunci urmeaza ca CNCG sa ii retraga selectionarea  iar reclamantul/reclamantii (a caror femele nu au fatat datorita acelei maladii  a masculului) are/au dreptul sa ceara inapoi plata dreptului de monta platit  masculului (in cazul in care acesta a fost platit deja).

In urma efectuarii actului de monta se considera ca incheiata  indatorirea unui mascul iar plata montei poate fi efectuata.

In cazul in care femela nu da nastere nici unui pui (nu ramane  gestanta – ramane goala de pui), proprietarul/detinatorul dreptului de semnatura  unica trebuie sa anunte imediat CNCG acest fapt. In cazul in care femela nu  ramane gravida in urma montei, ea mai are dreptul la inca o monta gratuita la  acelasi mascul. In cazul in care masculul respectiv nu mai poate fi folosit (de  exemplu in cazul vanzarii sau al decesului), proprietarul/ detinatorul  dreptului de unica semnatura ii va inapoia proprietarului /  detinatorului  dreptului de unica semnatura  al femelei  jumatate din dreptul de monta deja platit. Proprietarul/detinatorul dreptului  de unica semnatura al femelei are dreptul la returnarea intregii sume platite  ca drept de monta in cazul in care, din cauze imputabile masculului sau a  proprietarului/detinatorului dreptului de unica semnatura al acestuia, in  perioada pana la implinirea a 8 saptamani ale puilor, masculul va fi sanctionat  cu interdictie totala sau partiala de a monta.

Puii rezultati din monte cu doi (sau mai multi) masculi (in aceeasi  perioada de calduri ale femelei) nu pot primii acte de origini (COR). Eventual,  in astfel de cazuri, cererea de eliberare a actelor nu poate fi facuta decat  dupa certificarea indubitabila a ascendentilor puilor prin analiza ADN facuta  de un institut recunoscut de CNCG si in urma aprobarii CD al CNCG.

Prelevarea de sperma in scopul insamantarilor artificiale,  insamantarea artificiala in sine ca si clonarea sunt interzise. Puii nascuti in  urma unor astfel de procedee nu pot fi inscrisi in cartea de origini.

4.2.4
Numarul de pui dintr-un cuib

Numarul de pui ai unui cuib, acceptati  pentru a fi crescuti de catre o femela, este de 8 (opt) pui. Se recomanda ca
puii suplimentari sa fie crescuti de o doica. In cazul in care sunt lasati la  femela mama mai mult de 8 (opt) pui la un cuib, atunci femela are dreptul de a  fi montata din nou de abia dupa trecerea a 6 (sase) luni de la data fatarii  supranumerare respective.

 4.2.5
Cresterea puilor cu doica

Doica folosita trebuie sa aibă inaltimea la greaban de cel putin 50 cm,  trebuie sa fie puternica, sanatoasa si sa aibă un caracter echilibrat. Unei  doici i se pot incredinta spre crestere doar un numar de pui astfel incat  impreuna cu puii proprii ai doicii sa nu depaseasca totalul de 8(opt) pui/cuib.  Puii trebuie sa fie marcati in asa fel incat o confundare cu puii doicii sa fie  imposibila. Chinotehnicianul trebuie sa constate cresterea de catre doica  (acceptarea puilor)  si certifice  imposibilitatea confundarii puilor. Puii trebuie predati la doica, cel tarziu  in a zecea zi de viata. Cresterea puilor cu doica trebuie specificata in foaia  de fatare (pe formular) si puii crescuti la doica se vor marca pe formular cu  litera „A” (Ammenaufzucht = crescut la doica). Este interzisa montarea unei  femele special pentru a o folosi ulterior ca doica pentru alta femela. Este  interzisa folosirea drept doica a femelelor care au gestatie falsa.  Daca in urma fatarii, femela mama decedeaza,  atunci se permite cresterea tuturor puilor cu doica, chiar daca puii au depasit  varsta de 10 (zece) zile. Puii dintr-un cuib care, independent de motive (de  exemplu daca au malformatii sau nu sunt viabili), trebuie suprimati, vor fi  eutanasiati (sub anestezie) de catre personal calificat (medic sau asistent  veterinar). Ghearele suplimentare (ghearele de lup) vor fi indepartate de  personal calificat in prima saptamana de viata a puilor. Puii nu vor fi  instrainati inainte de marcarea lor prin microcip. Instrainarea puilor se va  face doar daca acestia sunt sanatosi si daca in crescatorie nu se afla caini ce  sufera de boli contagioase. Inapoierea puilor crescuti la doica la femela mama se  poate face de abia dupa implinirea varstei de 6 (sase) saptamani.

4.2.6
Anuntarea cuibului

Crescatorul are obligatia de a anunta responsabilul cu cresterea  (vicepresedintele chinologic al CNCG) imediat dupa fatarea puilor. Inainte de  marcarea puilor prin microcip, trebuie completat un formular de fatare in mai  multe exemplare (un exemplar ii ramane crescatorului, un exemplar pt. COR, unul  pentru vicepresedintele chinologic al CNCG si unul pt. responsabilul ID).
Cererea de eliberare a actelor de origini, fara omisiuni, trebuie facuta de  catre crescator in maxim 6 luni de la fatarea puilor si trebuie depusa la CNCG.  In cazul in care actele sunt depuse cu intarziere, acest fapt este considerat  drept o incalcare a regulamentului de crestere si se sanctioneaza, la prima  abatere, cu mustrare. In cazul in care acest fapt se repeta (in cadrul a
3(trei) ani), atunci respectivul crescator va fi sanctionat cu o interdictie de  acces la COR de 6 (sase) luni. Cererea de eliberare a pedigree-lor trebuie sa  fie insotita de:

Foaia (formularul) de fatare

Pedigree-ul mamei (in cazul in care a  intervenit o schimbare de proprietar)

Foaia (formularul) de monta

Eventual – certificatul de cresterea puilor cu  doica

Dovada mirociparii puilor – eliberata de  responsabilul ID

4.2.7
Act de origini – Pedigree

Pedigree-ul este o dovada a ascendentei. Prin  eliberarea pedigriu-ului, Cartea de Origini confirma, bazandu-se pe buna credinta
si pe onestitate, ascendenta exemplarului. Act ele de origini ale CNCG sunt  recunoscute de catre AChR, de catre FCI si de catre WUSV. Actele de origini ale  CNCG sunt proprietatea CNCG. Dreptul de proprietate asupra actelor de origini  il are si proprietarul. Dreptul de proprietate asupra actului de origini al  femelei il poate avea si persoana care a inchiriat animalul, pe perioada de
valabilitate a contractului de inchiriere in scopul cresterii. Acelasi lucru  este valabil si in cazul detinatorului unui mascul care a fost inchiriat pentru  monte. Proprietarul este obligat ca, imediat la primirea pedigree-ului , sa  verifice datele continute in el si sa le confirme. In cazul in care pedigree-ul  contine date eronate sau incomplete, proprietarul are obligatia de a le semnala  CNCG. Transmiterea pedigree-elor  unui  cuib se poate face doar la adresa proprietarului. Schimbarile de proprietari  trebuie inscrise obligatoriu in pedigree si trebuie obligatoriu anuntate la  CNCG. In acest caz se trec in pedigree, numele complet, adresa, data vanzarii  si semnatura noului proprietar/coproprietar. Corectitudinea datelor noului  proprietar/coproprietar, inscrise in pedigree, sunt confirmate de semnatura  proprietarului/fostului proprietar. In cazul schimbarii proprietarilor, este interzisa  semnatura proprietarului pe un pedigree necompletat de catre noul proprietar.  In cazul in care un caine apartine mai multor proprietari se va proceda conform  punctului 4.2.2. In cazul in care, in mod repetat, nu se respecta prevederile  acestui punct, atunci impotriva celui ce le-a cauzat pot fi luate masuri  administrative.

5. Procedura de investigare  a displaziei coxo-femurala (HD)

5.1 Generalitati

Displazia coxo femurala (HD) este o modificare maladiva a articulatiei  soldului. Ea este situata in zona cavitatii articulare  superioare a capului  femural. Evolutia acestei maladii este continua, de la o forma usoara la o  forma grava. Incalcari ale prezentelor prevederi vor fi sanctionate dupa cum  urmeaza:

a)       La prima abatere – mustrare  scrisa cu avertismentul interdictiei accesului la Cartea de Origini (COR) pe un  an pentru crescator. Cuibul respectiv va fi inscris in COR (sub rezerva  acceptarii de catre AChR).

b)       La repetarea abaterii –  interdictia de acces la serviciile COR pe un an pentru crescatorul respectiv.  Cuibul respectiv va fi inscris in COR (sub rezerva acceptarii de catre AChR).

5.2 Masuri ale Clubului  National de Ciobanesc German din Romania (CNCG)

5.2.1 Procedura de  investigare

Stabilirea gradului de displazie coxo-femurala se determina in urma unei  investigari prin radiografiere.

Procedura este urmatoarea:

a)       Investigarea radiologica se  poate face, in principiu, o singura data.

b)       Varsta minima a cainelui  prezentat la radiografiere este de 12 luni.

c)       Medicii veterinari  agrementati de catre CNCG certifica in fata CNCG identitatea cainelui ce  urmeaza a fi investigat prin controlul personal al tatuajului/microcipului si  prin compararea acestuia cu cel inscris in pedigree-ul original.

d)       Radiografia cainelui,  prevazuta cu numele sau complet si cu numarul sau de tatuaj/microcip, vor fi  trimise impreuna cu formularul de investigare la sediul CNCG. Prin aceasta,  CNCG devine proprietarul radiografiei respective.

e)       Investigarea si determinarea  gradului de displazie coxo-femurala va fi efectuat centralizat de catre un centru  agrementat /recunoscut ca atare de catre CNCG.

f)       In cazurile in care, in urma investigarii, s-a   stabilit un grad de displazie coxo-femurala (HD) „normal (normal)”, „aproape
normal (fast normal)” sau „inca admis (noch zugelassen)”, se va aplica pe  pedigree ştampila „a”. In cazul in care, in urma investigarii, s-a  stabilit/dovedit un grad de displazie (HD) „displazie medie” sau „displazie  grava”, atunci acel exemplar va fi exclus de la reproductie si se va anunta COR  pentru interdictie de acces la serviciile cartii de origini.

g)       Impotriva rezultatului  primei determinari a displaziei coxo-femurale (HD) se poate depune o  contestatie in termen de 6(sase) luni de la instiintare la sediul CNCG. In urma  unei astfel de contestatii, CNCG va solicita o noua interpretare. Pentru
aceasta noua interpretare este nevoie de inca 2 (doua) radiografii ale  articulatiilor, una cu membrele in extensie si una cu membrele stranse. Aceste  noi radiografii pot fi executate doar de catre clinica universitara agrementata  de catre CNCG. Noua interpretare este considerata drept „interpretare finala”  si este definitiva, contestatia ei fiind exclusa. Costurile aferente acestei
investigari vor fi suportate de catre petent.

5.2.2 Alte reguli legate de  crestere

a) Pentru obtinerea calificativelor „Excelent evidentiat (VA)” si  „Excelent (V)”, este necesara recunoasterea ştampilei „a”.

b) Pentru admiterea la selectie este necesara recunoasterea ştampilei „a”.

c) Interventiile chirurgicale care au ca scop admiterea pentru  reproductie a cainilor sunt interzise. In cazul in care se constata astfel de  interventii, cei raspunzatori, vor fi sanctionati.

6. Procedura de investigare  a displaziei de cot (ED)

6.1 Generalitati

Displazia cotului (ED) este o modificare maladiva a articulatiilor cotului  care poate avea mai multe cauze si care duce la aparitia artrozelor la articulatiile  respective. Evolutia acestei maladii este continua, de la o forma usoara la o  forma grava.

6.2 Procedura de investigare

Stabilirea gradului displaziei cotului (ED) se determina in urma unei  investigari prin radiografiere.

Procedura este urmatoarea:

a)       Investigarea radilogica se  poate face, in principiu, o singura data. Varsta minima a cainelui prezentat la  radiografiere este de 12 luni.

b)       Medicii veterinari  agrementati de catre CNCG certifica in fata CNCG identitatea cainelui ce  urmeaza a fi investigat prin controlul personal al tatuajului/microcipului si  prin compararea acestuia cu cel inscris in pedigree-ul original.

c)       Radiografiile cainelui  pentru fiecare cot in parte, prevazute cu numele sau complet si cu numarul sau  de tatuaj/microcip, vor fi trimise impreuna cu formularul de investigare la  sediul CNCG. Prin aceasta, CNCG devine proprietarul radiografiilor respective.

d)       Investigarea si determinarea  gradului de displazie a cotului (ED) va fi efectuat centralizat de catre un  centru agrementat/recunoscut ca atare de catre CNCG.

e)       In cazurile in care, in urma  investigarii, s-a stabilit un grad de displazie a cotului (ED) „normal  (normal)”, „aproape normal (fast normal)”, „inca admis (noch zugelassen)”,  „displazie medie (mittlere ED)” sau „displazie grava (schwere ED)”,  se va aplica pe pedigree o ştampila corespunzatoare.

f)        Impotriva rezultatului primei determinari a  displaziei cotului (ED) se poate depune o contestatie in termen de 6(sase) luni
de la instiintare la sediul CNCG. In urma unei astfel de contestatii, CNCG va  solicita o noua interpretare. Pentru aceasta noua interpretare este nevoie de  radiografii ale ambelor coate din pozitie laterala (mediolaterala) cu  articulatia flexata (inchisa) ca si o radiografie cranio-caudala. Aceste noi  radiografii pot fi executate doar de catre clinica universitara agrementata de  catre CNCG. Noua interpretare este considerata drept „interpretare finala” si  este definitiva, contestatia ei fiind exclusa. Costurile aferente acestei  investigari vor fi suportate de catre petent.

6.3 Alte reguli legate de  crestere

a) Pentru obtinerea calificativelor „Excelent evidentiat (VA)”, este  necesara recunoasterea ştampilei ED „normal (normal)”, „aproape normal (fast  normal)”, „inca admis (noch zugelassen)”.

7. Ustensile pentru  mentinerea si promovarea cresterii

Ustensilele pentru mentinerea si promovarea cresterii ce stau la  dispozitia crescatorilor sunt: Examenele de lucru, Expozitiile de crestere si  selectiile. Modul de desfasurare al acestor manifestari chinologice sunt  descrise in amanunt in regulamentele specifice (Regulamentel de Lucru,  Regulamentul de Crestere, Regulamentul de Expozitie si Regulamentul de  Selectie).

7.1 Cartea de origini

Cartea de Origini recunoscuta de CNCG ca unic valabila pe teritoriul  Romaniei este Cartea de Origini (COR) detinuta si administrata de catre AChR.  In Cartea de Origini sunt inscrisi toti cainii apartinand rasei „Ciobanesc  german” care au dreptul de a fi inscrisi. Prin faptul ca in Cartea de Origini  sunt inregistrati toti descendentii si toti cainii care poseda dreptul de  reproductie, ea reprezinta elementul de baza pentru cresterea ciobanescului  german. Cartea de Origini (COR) se conduce conform statutului AChR si a  regulamentului propriu. Din datele extrase din COR se stabileste pedigree-ul  cainilor. Pedigree-ul nu furnizeaza numai informatii legate de ascendenta unui  exemplar ci si informatii cu privire la capacitatea de lucru si/sau despre selectia ascendentilor.

7.2 Registrul de evidenta al  examenelor de selectie

Prin „selectie” se face o clasificare a reproducatorilor care prin  capacitatile lor psihice, prin caracterul lor si prin constitutia lor anatomica par a fi adecvati pentru mentinerea si dezvoltarea rasei si a capacitatii sale de munca. Registrul de selectie este o anexa a cartii de origini si impreuna cu registrul rezultatelor expozitionale si cu registrul rezultatelor examenelor de lucru reprezinta o sursa importanta de date pentru o crestere responsabila. „Selectia” exemplarelor se efectueaza conform regulamentului specific – Regulamentul de Selectie al CNCG.

Registrul de evidenta al examenelor de selectie contine toate exemplarele apartinand rasei Ciobanesc german (cu date de identificare si rezultate) aflate in proprietatea membrilor CNCG si care au participat la un examen de selectie, este proprietatea CNCG si este administrat de catre vicepresedintele chinologic al CNCG. Registrul este unic, are fiecare pagina numerotata si stampilata cu ştampila CNCG. Nu sunt permise adaugiri sau modificari ale datelor deja inscrise in registru. Adaugiri sau modificari ale datelor deja inscrise in registru sunt admise decat in cazuri speciale si cu aprobarea scrisa a CD al CNCG. Fiecare organizator al unui examen de selectie are obligatia sa anunte toate rezultatele examenului organizat vicepresedintelui chinologic al CNCG. In cazul in care datele complete ale unui examen de selectie (raport de arbitrare si eventual catalog) nu sunt transmise de catre organizator la sediul CNCG in termen de maxim 2 (doua) saptamani de la organizare, atunci CD al CNCG poate decide anularea tuturor rezultatelor examenului respectiv. Vicepresedintele chinologic al CNCG este responsabil pentru administrarea, pentru conducerea si pentru corecta completare a registrului de evidenta a examenelor de selectie. Pentru indeplinirea corecta a
atributiilor sale, vicepresedintelui chinologic al CNCG ii stau la dispozitie toate mijloacele statutare si legale. Pentru abateri de la prezentul regulament, vicepresedintele chinologic al CNCG poate solicita CD al CNCG orice sanctiune statutara. In cazuri grave (ce pot avea drept urmare excluderea), pana la decizia finala a CD al CNCG, vicepresedintele chinologic al CNCG poate decide suspendarea accesului la COR a acuzatului.

7.3 Registrul de evidenta al  examenelor si al Campionatelor de munca

Registrul de evidenta al examenelor si al Campionatelor de munca, contine toate exemplarele apartinand rasei Ciobanesc german (cu date de identificare si rezultate) aflate in proprietatea membrilor CNCG si care au participat la un examen de munca, la un concurs sau la un Campionat de munca, este proprietatea CNCG si este administrat de catre vicepresedintele de lucru al CNCG. Registrul este unic, are fiecare pagina numerotata si stampilata cu ştampila CNCG. Nu sunt permise adaugiri sau modificari ale datelor deja inscrise in registru. Adaugiri sau modificari ale datelor deja inscrise in registru sunt admise decat in cazuri speciale si cu aprobarea scrisa a CD al CNCG. Fiecare organizator al unui examen, concurs sau Campionat de munca are obligatia sa anunte toate rezultatele examenului organizat vicepresedintelui de lucru al CNCG. In cazul in care datele complete ale unui examen, concurs sau Campionat de munca (raport de arbitrare si eventual catalog) nu sunt transmise de catre organizator la sediul CNCG in termen de maxim 2 (doua) saptamani de la organizare, atunci CD al CNCG poate decide anularea tuturor rezultatelor examenului respectiv. Vicepresedintele de lucru al CNCG este responsabil pentru administrarea, pentru conducerea si pentru corecta completare a registrului de evidenta al examenelor si al Campionatelor de munca. Pentru indeplinirea corecta a atributiilor sale, vicepresedintelui de lucru al CNCG ii stau la dispozitie toate mijloacele statutare si legale. Pentru abateri de la prezentul
regulament, vicepresedintele de lucru al CNCG poate solicita CD al CNCG orice sanctiune statutara. In cazuri grave (ce pot avea drept urmare excluderea), pana la decizia finala a CD al CNCG, vicepresedintele de lucru al CNCG poate decide suspendarea acuzatului.

7.4 Registrul de evidenta al expozitiilor si al Campionatelor de crestere

Registrul de evidenta al expozitiilor si al Campionatelor de crestere, contine toate exemplarele apartinand rasei Ciobanesc german (cu date de identificare si rezultate) aflate in proprietatea membrilor CNCG si care au participat la o expozitie de crestere sau la un Campionat de crestere al CNCG, este proprietatea CNCG si este administrat de catre primvicepresedintele al CNCG. Registrul este unic, are fiecare pagina numerotata si stampilata cu ştampila CNCG. Nu sunt permise adaugiri sau modificari ale datelor deja inscrise in registru. Adaugiri sau modificari ale datelor deja inscrise in registru sunt admise decat in cazuri speciale si cu aprobarea scrisa a CD al CNCG. Fiecare organizator al unei expozitii de crestere sau al unui Campionat de crestere al CNCG are obligatia sa anunte toate rezultatele expozitiei organizate primvicepresedintelui al CNCG. In cazul in care datele complete ale expozitii de crestere sau al unui Campionat de crestere al CNCG (raport de arbitrare si catalog) nu sunt transmise de catre organizator la sediul CNCG in termen de maxim 2 (doua) saptamani de la organizare, atunci CD al CNCG poate decide anularea tuturor rezultatelor expozitiei respective. Primvicepresedintele CNCG este responsabil pentru administrarea, pentru conducerea si pentru corecta
completare a registrului de evidenta al expozitiilor si al Campionatelor de crestere. Pentru indeplinirea corecta a atributiilor sale,
primvicepresedintelui al CNCG ii stau la dispozitie toate mijloacele statutare si legale. Pentru abateri de la prezentul regulament, primvicepresedintele al CNCG poate solicita CD al CNCG orice sanctiune statutara. In cazuri grave (ce pot avea drept urmare excluderea), pana la decizia finala a CD al CNCG, primvicepresedintele al CNCG poate decide suspendarea acuzatului.

7.5 Registrul de evidenta al cainilor sancionati cu interdictie de reproducere si/sau interdictie de acces
la Cartea de Origini

Registrul de evidenta al cainilor sancionati cu interdictie de reproducere si/sau interdictie de acces la Cartea de Origini, contine toate exemplarele apartinand rasei Ciobanesc german (cu date de identificare si motivatia interdictiei) aflate in proprietatea membrilor CNCG si care au fost sanctionati cu interdictie de reproducere. Datele din acest registru vor fi facute publice prin toate mijloacele de mass-media. Acest registru este proprietatea CNCG si este administrat de catre primvicepresedintele al CNCG.
Registrul este unic, are fiecare pagina numerotata si stampilata cu ştampila CNCG. Nu sunt permise adaugiri sau modificari ale datelor deja inscrise in registru. Adaugiri sau modificari ale datelor deja inscrise in registru sunt admise decat in cazuri speciale si cu aprobarea scrisa a CD al CNCG.

7.6 Registrul de evidenta al cainilor utilitari

Registrul de evidenta al cainilor utilitari, contine toate exemplarele  ce corespund din punct de vedere fenotipic rasei Ciobanesc german (cu date de identificare) aflate in proprietatea membrilor CNCG si care nu au ascendenta dovedita sau o au doar partial dovedita. Acest registru este proprietatea CNCG si este administrat de catre primvicepresedintele al CNCG. Registrul este unic,
are fiecare pagina numerotata si stampilata cu ştampila CNCG. Nu sunt permise adaugiri sau modificari ale datelor deja inscrise in registru. Adaugiri sau modificari ale datelor deja inscrise in registru sunt admise decat in cazuri speciale si cu aprobarea scrisa a CD al CNCG.

Prin intrarea in vigoare al prezentului regulament de crestere, toate regulamentele de crestere anterioare isi pierd valabilitatea. Prezentul regulament a fost aprobat de catre CD al CNCG si intra in vigoare de la data afisarii sale pe pagina de internet a CNCG.

Conform deciziei Consiliului Director al CNCG din 8 mai 2011, intra in vigoare noul regulament de selectie.

1. Generalitati:
Clubul National de Ciobanesc German din Romania este factor de decizie si este singurul responsabil pentru aceasta rasa, recunoscut ca atare de Asociatia Chinologica Romana (AChR), de Federatia Chinologica Internationala (F.C.I.) si de catre Uniunea Mondiala a Cluburilor de Ciobanesc German (W.U.S.V) pe intreg teritoriul Romaniei.
Regulamentul de selectie al C.N.C.G. are ca scop promovarea cresterii planificate a rasei Ciobanesc German si reglementeaza intregul domeniu al selectiei.
Regulamentul este obligatoriu pentru toti membrii clubului.
Scopul regulamentului de selectie este de a obtine, prin selectie, animale etalon, care prin firea, prin performantele si prin conformatia lor anatomica sunt considerate a fi adecvate mentinerii, evolutiei si promovarii rasei.

2. Regulamentul de selectie CNCG
2.1. Oficiul de selectie:
Oficiul de selectie, sub conducerea vicepresedintelui chinotehnic al CNCG, elaboreaza anual un plan de selectie care contine programarea examenelor de selectie, stabileste arbitrii de selectie recunoscuti, zone de selectie etc.
In cadrul oficiului de selectie sunt luate in evidenta toate rapoartele de selectie pe fiecare examen de selectie, sunt verificate pentru exactitate si indosariate.
Oficiul de selectie emite certificate de selectie si eventual publica pe pagina de internet a clubului anual toti caini selectionati. Oficiul de selectie intocmeste si actualizeaza registrul de selectie.

2.2. Arbitrul de selectie:
CNCG, la propunerea vicepresedintelui chinotehnic al CNCG, numeste arbitrii cu experienta pentru efectuarea selectiei (arbitrii de selectie). Arbitrii de selectie nu au dreptul legal de a ocupa anual automat aceasta functie – ei vor fi numiti anual. De asemenea, CNCG, poate invita arbitri de selectie cu experienta din strainatate pentru a oficia examenele de selectie.

2.3. Organizare – Zone de selectie – competente:
Examenele regionale, respectiv locale de selectie pot fi delegate de catre CNCG catre organizatori locali. Pentru fiecare examen de selectie, la propunerea vicepresedintelui chinotehnic al CNCG, CD al CNCG va numi un „Conducator de selectie” din cadrul membrilor CNCG. Conducatorul de selectie este organizatorul examenului de selectie si este direct raspunzator in fata CNCG de intreaga desfasurare a manifestatiei. Pentru o organizare si o desfasurare cat mai buna, fiecare Conducator de selectie desemnat isi poate forma o echipa de ajutoare. Organizarea unui examen de selectie este considerata drept organizarea unei manifestatii chinologice a CNCG si se supune regulilor generale de organizare a unei manifestatii CNCG.

2.4. Perioada de selectie:
Sezonul de selectie se intinde de la 1 martie la 30 noiembrie in fiecare an.

2.5. Probleme juridice:
2.5.1. Proprietarul/proprietarii unui caine care trebuie prezentat la selectie, trebuie sa fie membru/membri al/ai CNCG.
Selectionarea cainelui expira o data cu pierderea calitatii de membru al CNCG de catre proprietar/coproprietar.
2.5.2. Un caine care se afla in proprietatea si/sau coproprietatea unei persoane care se afla sub o actiune disciplinara din partea AChR, FCI, WUSV sau CNCG, nu poate fi prezentat la selectie nici de catre proprietar, nici de catre terti. In cazul in care totusi, inseland organizatorii, astfel de persoane, prin frauda, isi prezinta cainii la examenul de selectie, acesta va fi anulat iar persoanele care au prezentat cainii vor fi sanctionate.
2.5.4. Verdictul dat de arbitrul de selectie ce oficiaza examenul de selectie este definitiv si nu poate fi atacat.
2.5.5. La selectionarea sau deselectionarea unui caine nu se pot ridica pretentii de catre proprietar sau de catre terti pentru daune provenite din aceasta.
2.5.6. Raspundere : Proprietarul unui caine raspunde de pagubele provocate de cainele sau, conform legii.

3. Premise pentru participarea la selectie:
3.1. Pentru caini:
a) La selectie vor fi admise numai exemplare din rasa Ciobanesc german cu „par scurt si aspru” sau cu „par lung si aspru cu subpar”, inscrisi in cartea de origini recunoscuta de CNCG.
Cartea de Origini recunoscuta de CNCG pe teritoriul Romaniei este Cartea de Origini Romana (C.O.R.) aflata in proprietatea si administrarea AChR.
b) In anul selectiei caini trebuie sa implineasca cel putin 2 ani.
c) Cainii trebuie sa fi promovat cel putin examenul de lucru SchH 1 sau IPO 1, certificate de un arbitru de lucru recunoscut de catre FCI si /sau WUSV.
Examenul promovat trebuie sa fi fost promovat cu minim 80 de puncte la sectiunea „C” (sectiunea de paza si aparare).
d) Sa posede certificatul de promovare al probei de anduranta (AD) cu un arbitru autorizat de CNCG.
e) Stampila „a“ in certificatul de origine (sau dovada acesteia). Stampila ce certifica gradul de displazie coxo-femurala (HD). Rezultatul acestui examen este valabil doar daca este efectuat si interpretat de catre entitati/autoritati recunoscute ca atare de catre CNCG.
f) Stampila „ED“ in certificatul de origine (daca exemplarul este nascut ulterior datei de 01.01.2004). Stampila certifica gradul displaziei de cot (valabil ulterior anului 2008). Rezultatul acestui examen este valabil doar daca este efectuat si interpretat de catre entitati/autoritati recunoscute ca atare de catre CNCG.
g) Dovada unui calificativ de cel putin „bine“ obtinut intr-o expozitie de crestere a CNCG (sau a unui club de rasa recunoscut de CNCG).

Alte premise :
– cainii bolnavi nu au voie sa fie prezentati;
– femelele in calduri trebuie anuntate arbitrului de selectie, acesta hotarand participarea;
– cainele trebuie sa fie identificabil pe baza numarului de tatuaj respectiv pe baza Chipului implantat;

4. Cerinte catre organizatorii locali:
4.1 Premise ale organizarilor locale :
– loc de desfasurare mare cu spatii corespunzatoare si instalatii sanitare ;
– un numar suficient de colaboratori instruiti;
– secretariat cu posibilitati de prelucrare a textului;
4.2 Aparatura :
– mobilier pentru arbitru si secretariat (scaune, masa cort, etc.);
– ring suficient de mare;
– instalatie de sonorizare;
– dispozitiv pentru masurat inaltimea (zoometru), acreditat de CNCG;
– ruleta;
– cantar;
– pistol cu capse (calibru 6 mm) si munitie suficienta;
– numere de concurs, aplicabile pe spate, pentru conducatorii cainilor.

4.3 Obligatiile conducatorului de selectie:
– transmiterea la timp a buletinelor de inscriere;
– verificarea actelor din punct de vedere al completarii si al exactitatii;
– informarea arbitrului de selectie cu privire la situatia inscrierilor;
– elaborarea unei liste de participare (raport de arbitru), asemenea unui catalog, cu urmatoarele rubrici: masculi, femele, selectie repetata, selectie primara;
– predarea actelor verificate, ale fiecarui caine, catre arbitrul de selectie inainte de inceperea selectiei;
– verificarea apartenentei la CNCG.

5. Inscrierea la selectie:
Inscrierea la selectie trebuie facuta cel tarziu cu 7(sapte) zile inainte de termenul selectiei, la responsabilul de selectie. Cel tarziu in ziua selectiei trebuiesc prezentate urmatoarele acte:

a. Actul de origine original;
b. Caietul de performanta al cainelui;
c. La reselectionare – certificatul de selectie anterior;
d. Certificarea celorlaltor premise inscrise la pct. 3.

Numarul maxim al cainilor admisi pentru o zi de selectie este de 50. La inscrierea a mai mult de 50 de caini, trebuie prevazuta obligatoriu inca o zi de selectie in acelasi sfarsit de saptamana.

6. Selectionarea:

6.1. Proba de caracter:
Fiecare caine trebuie supus unei probe de caracter de catre arbitrul de selectie. Verificarea caracterului poate fi facuta in timpul intregii selectii. Cainele trebuie sa se comporte conform standardului; adica sa fie echilibrat, stabil nervos, sigur pe sine, complet nesfios si bland.

6.2. Proba rezistentei la focul de arma:
De la o distanta de cel putin 15 pasi trebuiesc trase dintr-un pistol cu capse (calibru 6mm) cel putin 2 focuri. In acest timp cainele trebuie sa aiba o atitudine indiferenta.

6.3. Proba de curaj si combativitate (valabila din anul 1997):
Pentru evaluarea probei de curaj si combativitate se va apela la un arbitru de selectie instruit in domeniul comportamentului animal.
Ca ajutor pentru proba de curaj si combativitate, arbitrului ii va fi pus la dispozitie un „atentator” recunoscut de catre CNCG.

Desfasurare :

I. Atacul asupra conductorului

1. Conductorul se prezinta cu cainele legat in lesa in fata arbitrului.
2. La semnalul arbitrului de selectie, conducatorul cainelui se deplaseaza impreuna cu cainele legat in lesa la o distanta de 30 de pasi de ascunzatoare (cort), intr-un loc marcat si trece cainele in pozitia de baza dezlegandu-l.
3. Lesa trebuie imediat atarnata in diagonala in jurul corpului conductorului sau trebuie imediat ascunsa in buzunar de catre acesta.
4. La semnalul arbitrului de selectie, conducatorul cainelui se deplaseaza impreuna cu cainele liber la picior, fara lesa, in directia ascunzatoarei.
5. Cainele trebuie sa mearga la piciorul conductorului.
6. La semnalul arbitrului de selectie, ajutorul/atentatorul, prin semnale sonore amenintatoare, simuleaza un atac asupra conductorului si a cainelui, atunci cand acestia se afla la cca. 5 pasi inainte de ascunzatoare.
7. Cainele trebuie sa il atace imediat pe atentator si sa-l prinda energic si ferm printr-o priza plina (cu toata gura).
8. In timpul prizei, cainele primeste de la atentator 2 lovituri cu o nuia flexibila peste pulpe, sau peste partile laterale sau in zona greabanului.
9. Incurajarea verbal a cainelui de catre conductor este permisa.
10. La semnalul arbitrului de selectie atentatorul opreste atacul si ramane nemiscat.
11. Cainele trebuie sa se opreasca singur din atac, respectiv la semnalul „lasa“ si trebuie sa pazeasca atentatorul.
12. Conductorul primeste semnal din partea arbitrului sa se apropie de cainele sau.
13. Conductorul isi leaga cainele in lesa si la semnalul arbitrului se deplaseaza intr-o anumita ascunzatoare.
II. Atacul lansat cu paza atentatorului
1. Conductorul este chemat afara din ascunzatoare de catre arbitru si trece in pozitia indicata pe linia mediana.
2. Cainele este eliberat de lesa si este tinut de zgarda.
3. Cainele trebuie sa isi mentina pozitia pana cand primeste comanda „inainte” pentru oprirea atacului.
4. La semnalul arbitrului, atentatorul, paraseste ascunzatoarea, indicata de arbitru, aflata la cca. 70-80 de pasi distanta fata de conductor si traverseaza in mers normal terenul.
5. Conductorul il someaza pe atentator prin comanda „Ramaneti pe loc/Opriti-va!” ca acesta se se opreasca.
6. Atentatorul ignora somatia conductorului si ataca frontal conductorul cu cainele sau.
7. Arbitrul da, imediat dupa atacul atentatorului, semnalul catre conductor pentru eliberarea cainelui/atacul lansat.
8. Conductorul isi lanseaza imediat cainele la atac prin comanda „inainte” si ramane pe loc.
9. Cainele trebuie sa il atace imediat pe atentator si sa-l prinda energic si ferm printr-o priza plina (cu toata gura).
10. Atentatorul, dupa ce l-a prins cainele, in urma unei lupte cu acesta de scurta durata – fara a aplica nici o lovitura cu basonul – la semnalul arbitrului, trebuie sa se opreasca.
11. Cainele trebuie sa se opreasca singur din atac, respectiv la semnalul „lasa“ si trebuie sa pazeasca atentatorul.
12. La semnalul arbitrului, conductorul se apropie direct de cainele sau in mers normal si il leaga in lesa.
13. Conductorul se prezinta cu cainele legat in lesa in fata arbitrului pentru a anunta acestuia incheierea exercitiului si paraseste terenul.
III. Controlul identitatii
Arbitrul, in urma anuntarii de catre conductor a terminarii exercitiului, efectueaza controlul identitatii prin verificarea tatuajului respectiv a Chipului.
IV. Evaluarea
1. Intreruperea prizei (lasatul)
1.1 La oprirea atacului de catre atentator, cainele trebuie trebuie sa ii dea drumul din proprie initiativa (fara comanda).
1.2 Conductorul, dupa trecerea unui timp corespunzator, poate sa ii dea din proprie initiativa cainelui comanda „lasa”.
1.3 In cazul in care cainele dupa ce a primit prima comanda „lasa”, nu da drumul atentatorului, atunci conductorul primeste semnal din partea arbitrului pentru eventuale alte 2 comenzi suplimentare pentru a lasa.
1.4 In timpul in care conductorul da comanda „lasa”, acesta trebuie sa stea linistit intr-o pozitie normala, fara a influenta in alt fel cainele.
1.5 In cazul in care conductorul foloseste numele cainelui, atunci aceasta va fi catalogata drept comanda.
1.6 In cazul in care, in timpul recuperarii cainelui de catre conductor, cainele da drumul atentatorului din proprie initiativa, atunci aceasta va fi cotata inca drept „da drumul”. Conductorul trebuie totusi sa se afle la o distanta de minim 5 pasi de caine.
1.7 In cazul in care cainele da drumul atentatorului si il pazeste din proprie initiativa sau la comenzile sonore, atunci primeste evaluarea de „da drumul”.
1.8 In cazul in care situatiile prezentate la pct. 1.7 nu se intampla, atunci cainele primeste evaluarea „nu da drumul”.
1.9 Rezultatul final al selectiei nu este influentat de acest rezultat.
1.10 Arbitrul de selectie se va afla in apropierea conductorului in timpul intregii examinari si va observa atat comportamentul acestuia cat si pe cel al cainelui pe intreaga durata a exercitiului.
2. Evaluarea caracteriala (TSB) – a prezentei instinctelor (Triebveranlagung=T), a sigurantei de sine (Selbstsicherheit=S) si rezistenta la presiune psihica (Belastbarkeit=B)
2.1 Rezultatul general al probei de curaj si combativitate va fi evaluat prin urmatoarele trepte: „pronuntat” (ausgepraegt), „prezent” (vorhanden) si „nesatisfacator” (nicht genuegend).
2.2 Pronuntat (ausgepraegt):
Sigur pe sine, energic, atent, muscatura si priza ferma, nici o reactie negativa la loviturile de baston, supravegherea atenta si apropiata a atentatorului in fazele de paza.
2.3 Prezent (vorhanden):
Limitari, de ex. la siguranta de sine, la atentie, la muscatura si la priza, la reactia la loviturile la baston, ca si in timpul fazelor de paza.
2.4 Nesatisfacator (nicht genuegend):
Lipsa sigurantei de sine, limitari puternice in legatura cu rezistenta la presiune psihica si dezinteres fata de atentator.

Reglementari suplimentare pentru proba de curaj si combativitate efectuata in cadrul Campionatului National al CNCG:

1. Ca ajutor pentru proba de curaj si combativitate la Campionatul National al CNCG, arbitrului ii vor fi pusi la dispozitie un „atentator” si „atentatori de rezerva” recunoscuti de catre CNCG.
2. Rezultatul fiecarui caine va fi comunicat prin statia de amplificare imediat dupa terminarea ficarei probede curaj si combativitate.
3. Dupa terminarea fiecarei probe de curaj si combativitate se va efectua identificarea prin verificarea tatuajului respectiv a Chipului de catre un arbitru sau de catre o persoana/persoane autorizata/autorizate de catre conducerea CNCG. Aceste persoane vor fi puse la dispozitie de catre organizatori.

6.4. Dimensiuni si greutati:
Masurarea greutatii, a adancimii si circumferintei pieptului pot fi efectuate de catre conducatorul de selectie sau de catre un ajutor delegat de acesta. Masurarea inaltimii la greaban se face de catre arbitrul de selectie.

6.5.Arbitrarea in pozitie statica si interpretarea miscarii:
In timpul acestei arbitrari, arbitrul de selectie intocmeste raportul de selectie. Pentru aceasta cainele va fi prezentat arbitrului de selectie fara un ajutor substantial.

6.6. Rapoarte, confirmari:
Dupa terminarea selectiei arbitrul de selectie face cunoscut fiecarui caine raportul prin statia de sonorizare.
Proprietarul cainelui primeste din partea conducatorului selectiei o confirmare semnata de arbitrul de selectie. Aceasta contine rezultatul selectiei si dovada prezentarii actelor de origine la CNCG.

7. Selectia:
7.1. Clasa de selectie 1
Clasa de selectie 1 este cel mai inalt calificativ de crestere, aceasta insemnand alegerea cainilor recomandati pentru crestere.
Calificativul il vor primi cainii care corespund imaginii standardului de rasa :
a) Ca dimensiuni, greutate si constructie anatomica, conform standardului;
b) Comportament general: sunt siguri pe sine, blanzi si dovedesc ca poseda instincte corecte, siguranta de sine si rezistenta la presiune psihica pronuntate;
c. Dantura ireprosabila, fara lipsuri; premolari 1 dubli sunt admisi.

7.2. Clasa de selectie 2
In aceasta clasa sunt cuprinsi cainii :
a) Cu mici devieri in domeniul anatomic;
b) Cu depasiri ale inaltimii la greaban cu pana la + 1 cm;
c) Cu calificativul “prezent” in proba de evaluare caracteriala (TSB);
d) Cu lipsa a :
– unui premolar 1 sau a unui incisiv;
– a doi premolari 1 sau un premolar 1 si un incisiv;
– un premolar 2 sau in caz de muscatura in cleste minora pe incisivii mijlocii.

7.3. Imbunatatirea clasei de selectie:
Proprietarul unui caine selectionat clasa a 2-a (selectie primara / reselectie) are posibilitatea sa isi prezinte cainele pentru o imbunatatire a clasei de selectie, cel mai devreme in anul urmator, la acelasi arbitru de selectie.

O abatere de la aceasta se poate realiza numai cu acordul arbitrului care a dat calificativul ce se doreste imbunatatit.
Posibilitatea imbunatatirii clasei de selectie, in ambele cazuri (selectie primara / reselectie), este permisa numai o data.

7.4. Amanarea cu 1 an se face atunci cand :
a) Dezvoltarea corporala nu permite inca selectia, dar pe viitor se prevede ca o va permite;
b) Cainele, datorita comportamentului, nu a obtinut un rezultat la evaluarea caracteriala (TSB) care sa permita selectia;
c. Amanarea conform art.7.4. se poate face numai o singura data; daca din acelasi motiv cainele esueaza si a doua oara, atunci el nu este potrivit pentru selectie.

7.5. Nepotrivire pentru selectie:
Urmatoarele defecte exclud de la selectie :
a) Defecte anatomice grave;
b) Dimensiuni depasite cu mai mult de + 1 cm;
c) Defecte la testicule;
d) Defecte dentare :
– lipsesc un premolar 3 sau
– doi incisivi sau
– un premolar 2 si un incisiv sau
– un premolar 2 si un premolar
– doi premolari 2;
e) defecte grave de pigmentatie;
f. par lung sau par lung sarmos fara subpar.

7.6. Durata selectiei:

7.6.1. Selectia primara sau selectia dupa intrerupere au valabilitate pe durata a 2 ani; in cel de-al 2-lea an din perioada de selectie, cainele trebuie prezentat la reselectie.
7.6.2. Reselectia este definitiva (pe viata).
7.6.3. O imbunatatire a clasei de selectie nu prelungeste durata initiala a selectiei.

7.7. Expirarea selectionarii:
In caz de neprezentare a unui caine selectionat la reselectie, selectionarea expira la sfarsitul anului.
7.7.1. Selectionarea, in caz de vanzare a unui caine selectionat catre o persoana care nu este membra a CNCG, se termina daca noul proprietar (proprietari) nu obtine calitatea de membru CNCG intr-un interval de cel mult 3 luni de la dobandire.
7.7.2. Selectia unui caine, al carui proprietar a fost exclus din CNCG ca urmare a unei sanctiuni, se termina din ziua in care sanctiunea de excludere devine definitiva.
7.7.3. Selectia se termina prin cererea de “deselectie” depusa de catre arbitrul de selectie sau de catre un arbitru de crestere la oficiul de selectie.
Pe perioada judecarii unei astfel de actiuni poate fi ordonata suspendarea selectiei.
7.7.4. Selectia obtinuta de catre un exemplar de Ciobanesc german aflat in proprietatea/coproprietatea unui cetatean roman sau rezident permanent in Romania este declarata valabila doar atata timp cat proprietarul/coproprietarul este membru al CNCG. La terminarea parteneriatului intre proprietar/coproprietar si CNCG, selectia cainelui este declarata automat drept nevalabila.

8. Certificat de selectie si carte de selectie:
Pentru cainii selectionati, oficiul de selectie elibereaza certificat de selectie contra unei taxe.
Certificatul de selectie (impreuna cu pedigree-ul original) este returnat proprietarului cainelui la cateva saptamani dupa selectie. Proprietarii cainilor neselectionati obtin si ei pedigree-ul original dupa o perioada corespunzatoare. In pedigriu, in cazul unei neselectionari, sunt mentionate motivele pentru care nu a fost selectionat cainele.
Cainii selectionati intr-un an vor fi publicati, separat pe sexe si varietati de par „ par scurt si aspru” si „par aspru si lung cu subpar”, in cartea de selectie a CNCG.
Cartea de selectie ce contine o declaratie cuprinzatoare despre cainii recomandati si despre cainii adecvati pentru crestere, referitoare la constructia anatomica si caracter, in legatura cu declaratiile (afirmatiile) facute de catre arbitrii de selectie despre recomandarea pentru crestere si reprezinta un document cuprinzator indispensabil (compendiu de consultat) pentru un crescator serios.

Prin intrarea in vigoare a acestui regulament de selectie, toate prevederile anterioare isi pierd valabilitatea.

Redactare, traducere si adaptare: ing. Bogdan Nitescu

 

In cadrul examenelor de selectie organizate de Clubul National de Ciobanesc German, va puteti inscrie la arbitraj fie pentru obtinerea FISEI DE SELECTIE GERMANE (KORUNG) fie pentru obtinerea FISEI DE SELECTIE CNCG; gasiti mai jos formularele de inscriere la cele 2 tipuri de examinari.
Organizatorii examinarilor vor utiliza centralizatoarele tipizate SV si fisele de examinare aferente.

pentru informatii suplimentare, va stau la dispozitie dl. Stefan Auneanu, Prim Vice-Presedinte CNCG: 004 0722543117 cncgvifor@yahoo.com, sau dl. Edmond Stecyk, Vice-Presedinte Chinotehnic CNCG 004 0722212184 contact@hausedmond.ro.

adobe_pdf_2_74930tipizat inscriere SELECTIE SV  /  tipizat inscriere SELECTIE CNCG

adobe_pdf_2_74930centralizator-korung-sv / fisa examinare korung

adobe_pdf_2_74930centralizator selectie cncg

REGULAMENTUL  INTERNAŢIONAL  DE  EXAMINARE  A
CÂINILOR  DE COMPANIE
AL  FEDERAŢIEI  CHINOLOGICE  INTERNAŢIONALE

 

 Valabil  VDH –  F C I      01.01.1996

 Traducere din engleză,    ediţia 2004

 Adoptat valabil A.Ch R.  01.07.2005

          

Conţinut

     I.         Prevederi generale

Valabilitate

Generalităţi

Dreptul de organizare

Dreptul de participare

Organizarea examinărilor

Răspundere

Obligaţii ale participantului la examen

Evaluare

Tabel de punctaj

Descalificare

Liste şi formulare de evaluare

Arbitri de examen

  1. II.                DESCRIERE SCHEMATICĂ A EXAMENULUI
  1. III.             PROBA DE SUBORDONARE
  1. IV.              EXAMINARE ÎN TRAFIC
  1. V.                 DESEN SCHEMATIC AL EXAMENULUI BH
  1. VI.              FISA DE ARBITRARE

 

I.         PREVEDERI GENERALE

Valabilitate        

Regulamentul de examinare pentru câini de companie a fost prelucrat şi aprobat de către comitetul special VDH, a intrat în vigoare din 01.01.2004 şi înlocuieşte toate regulamentele precedente.

Regulamentul este valabil pentru toate ţările care intră sub jurisdicţia FCI. Toate examenele şi competiţiile pentru câini de companie sunt subordonate acestui regulament.

Prezentul regulament a fost prelucrat de comisia chinotehnică şi aprobat de Consiliul de Administraţie al AChR în luna iunie 2005, a intrat în vigoare la 01.07.2005 şi înlocuieşte toate regulamentele precedente.

Generalităţi

Examenele şi competiţiile pentru câini de companie vor servi la două scopuri: pe de o parte câinii să fie declaraţi apţi pentru însoţirea omului în societate şi pe de altă parte la îmbunătăţirea sănătăţii şi a formei fizice.

Toate examenele şi competiţiile pentru câini de companie se află, din punct de vedere al desfăşurării, sub influenţa legislaţiei competiţionale a României. Prevederile acestui regulament sunt obligatorii pentru toţi participanţii care trebuie să îndeplinească aceleaşi cerinţe.

Un examen BH absolvit dovedeşte calificarea de câine de companie şi reprezintă un atestat de dresaj elementar. Brevetul obţinut nu este admis ca brevet de lucru pentru expoziţiile de frumuseţe, selecţie, club etc.

Conductorul câinelui de companie (CC) trebuie să folosească pe tot parcursul verificării o lesă. Când lesa nu este legată la zgardă poate fi purtată în aşa fel încât să nu fie vizibilă pentru câine sau purtată în diagonală peste corp, de la stânga sus spre dreapta jos.

Este obligatorie purtarea de către câine a unei zgărzi metalice, tip lanţ, care nu este fixată pe strangulare. Alte zgărzi adiţionale ca de exemplu de piele, textile sau anti-pureci nu sunt permise.

Arbitrul de examen de muncă (AE)  are dreptul să elimine un câine din examen sau concurs.

AE are dreptul de a întrerupe exerciţiul dacă câinele este evident de necontrolat de către CC, dacă este în mod evident insuficient pregătit sau dacă este evident că acesta nu doreşte să execute nici un exerciţiu. Orice întrerupere prematură a examenului se va înregistra în formularul de arbitrare, cu motivarea acesteia.

Sfârşitul examinării se face prin anunţarea rezultatelor, înmânarea foilor de arbitrare şi a diplomelor în cadrul ceremoniei de premiere.

Dreptul de organizare

Dreptul de organizare a examenelor pentru câini de companie este acordat de către Asociaţia Chinologică Română asociaţiilor chinologice şi cluburilor naţionale membre.

Examenele pentru câini de companie BH se pot ţine pe tot parcursul anului.

Examenele au un caracter deschis, locul şi data sunt aduse la cunoştinţă membrilor AChR.

Ordinea de start la examen va fi stabilită prin tragere la sorţi.

Dacă nu se poate garanta siguranţa oamenilor şi a animalelor trebuie să se renunţe la examinare. Această decizie este luată de AE.

Un examen pentru câini de companie poate avea loc numai dacă la aceasta participă minim şase câini şi minim patru conductori de câini. Comisia Chinotehnică a AChR poate determina numărul minim de participanţi la examen.

Dreptul de participare

Dreptul de participare la examene şi competiţii cu câini utilitari este acordat de către Asociaţia Chinologică Română prin asociaţiile chinologice şi cluburile naţionale membre.

La examene şi competiţii pentru câini de companie poate participa orice câine indiferent de mărime, rasă sau pedigree.

Vârsta minimă necesară pentru participarea la examenul BH este de 15 luni.

Un CC poate participa în aceeaşi zi numai la un examen BH (nu poate participa la două examene în aceaşi zi în localităţi diferite) şi poate să prezinte maxim şase câini.

Un câine poate participa la un singur examen BH pe zi şi nu poate fi condus de mai mulţi CC.

Repetarea examenului nu este grevată de nici o perioadă minimă de aşteptare.

Femele în călduri sunt acceptate la examen, trebuie totuşi să ţinute separat de restul participanţilor. Ele vor fi introduse în examinare.

Femele gestante sau care alăptează nu sunt acceptate în examen.

Animalele bolnave, suspecte de boli contagioase sau în convalescenţă nu sunt acceptate, sunt excluse de la examinări şi nu pot fi aduse pe terenul de examinare.

Organizarea examinărilor

De partea organizatorică a examenului răspunde un Responsabil de Examen (RE). Acesta va rezolva şi va supraveghea toate lucrările necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea examenului.

RE se ocupă de tot ce e nevoie şi este la dispoziţia AE pe toată durata examenului. RE nu poate să prezinte un câine sau să ocupe altă funcţie. In principal el trebuie să se ocupe de următoarele:

–   să verifice toate documentele examenului, carnetele de sănătate;

–   să pregătească terenul, inclusiv aprobarea proprietarului de teren, şi etapele de organizare;

–   să pună la dispoziţie personal calificat care să corespundă cerinţelor examinărilor;

–   să pună la dispoziţie echipamentele specifice;

–   să pregătească actele şi formularele necesare;

–   să încheie, în caz de necesitate, o asigurare civile.

RE trebuie să aducă la cunoştinţă AE locul desfăşurării, ora, treptele de examen şi numărul de câini înscrişi în examen cu cel puţin trei zile înainte de data stabilită. Dacă aceste prevederi nu sunt îndeplinite AE are dreptul să îşi retragă participarea.

Aprobarea pentru desfăşurarea examenului trebuie prezentată AE.

Răspundere

Conductorul câinelui răspunde direct pentru eventualele accidente pe toată durata concursului, atât pentru el cât şi pentru câinele lui.

Proprietarul câinelui răspunde pentru toate daunele aduse persoanelor şi obiectelor de către câinele său. Se recomandă ca proprietarul să fie asigurat în calitate de deţinător de câine contra urmărilor acţiunilor şi daunelor produse de câine.

Indicaţiile date de către AE, respectiv de către RE, vor fi urmate în mod benevol de către CC şi vor fi executate pe propriul risc.

La cerere se va prezenta AE, respectiv RE, dovada de vaccinare impusă de către autorităţi (certificat de vaccinare) înainte de începerea examinării.

La fiecare examen de muncă pentru câini de companie este obligatoriu controlul sanitar-veterinar efectuat de medicul veterinar asigurat de organizator.

La fiecare examen pentru câini de companie este obligatorie prezenţa pe teren a personalului medical asigurat de organizator şi a unei truse medicale de prim ajutor.

Obligaţii ale participantului la examen

Conductorul sau proprietarul câinelui trebuie să se înscrie din timp la examen.

Dacă un CC va fi împiedicat să vină punctual la examen, trebuie să comunice RE acest lucru.

Fiecare CC care se prezintă la un examen trebuie să fie în ţinută şi cu dotare corespunzătoare pentru fiecare probă de examen. CC trebuie să se conformeze indicaţiilor AE şi RE.

Fiecare CC are obligaţia de a încheia examenul, chiar dacă nu a obţinut minimul de punctaj la un exerciţiu. CC trebuie să îşi prezinte câinele într-un mod sportiv.

Evaluare

Evaluarea exerciţiilor se face în note şi puncte. Nota şi punctajul aferent trebuie să corespundă exact efectuării exerciţiului.

Punctajul total se va rotunji la puncte întregi. Acest lucru nu înseamnă că fiecare exerciţiu în parte nu se poate evalua în puncte parţiale.

La sfârşitul examinării nu se vor acorda punctaje, ci numai calificativele „admis” sau „respins”. Examenul BH este considerat promovat atunci când se obţine minim 70% din punctaj la proba A şi minim calificativul „satisfăcător” la proba B.

Tabel de punctaj

Punctaj maxim EXCELENT FOARTE BUN         BUN SATISFĂCATOR NESATISFĂCĂTOR

5 puncte

  5 4,5 4 3,5 3-0

10 puncte

10        9,5-9,0      8,5-8         7,5-7         6,5-0

15 puncte

       15-14,5       14-13,5      13-12       11,5-10,5       10,0-0
     60 puncte        60 – 58       57 – 54      53 – 48         47 – 42        41 – 0

Descalificare

Dacă un câine îşi părăseşte CC în timpul examenului şi nu vine înapoi după trei chemări este descalificat. La o descalificare vor fi retrase toate punctele obţinute

Liste şi formulare de evaluare

Sunt valabile numai formularele AChR de arbitrare şi de centralizare a rezultatelor examenelor. Modelul acestor formulare fac parte integrantă din prezentul regulament şi sunt obligatorii. Sunt obligatorii pe formularul de arbitrare semnătura şi ştampila AE, semnătura RE şi semnătura şi ştampila organizatorului. Formularul de centralizare a rezultatelor se transmite clubului naţional.

Arbitri de examen

Examinările pentru câini de companie pot fi făcute numai de către arbitri chinologi ai AChR atestaţi pentru examene BH sau de arbitri internaţionali recunoscuţi de către FCI. Se vor lua în considerare strict prevederile de arbitraj ale AChR şi ale FCI.

Numărul de arbitri care vor fi invitaţi rămâne la decizia organizatorului, dar un arbitru poate să arbitreze pe zi maxim 36 de probe.  Examenul BH corespunde la două probe, deci un arbitru poate să arbitreze un număr de 18 câini pe zi.

AE trebuie să vegheze la respectarea regulamentului şi la respectarea indicaţiilor sale. În caz contrar are dreptul să întrerupă desfăşurarea examenului.

AE nu are voie să arbitreze câini care se află în posesia lui, al căror crescător este, câini ai căror stăpâni, proprietari sau crescători trăiesc în aceaşi casă cu el, câini care sunt prezentaţi de persoane care trăiesc în aceaşi casă cu el. AE nu trebuie să perturbe sau să influenţeze prin comportamentul său munca câinelui.

AE are dreptul în cazul în care nu se respectă regulile de protecţie a animalelor sau în cazul unui comportament necivilizat să ia decizia de descalificare a CC.

Hotărârile arbitrului sunt finale şi inatacabile.

Orice critică asupra hotărârii poate fi sancţionată cu evacuarea din terenul şi locaţia examenului şi cu măsuri disciplinare. AE este obligat să trimită în aceaste situaţii un raport Colegiului de Arbitri al AChR şi/sau după caz Comisiei de Disciplină a AChR.

În cazuri speciale în care critica nu se adresează deciziei ci nerespectării regulilor de către AE, aceasta va fi soluţionată în decurs de opt zile de către RE după primirea unei contestaţii. Contestaţia se face în scris şi este semnată de reclamant şi cel puţin încă un martor. Depunerea unei plângeri nu implică verificarea automată a AE. Contestaţia cu soluţia stabilită de RE va fi predată asociaţiei organizatoare care o transmite împreună cu o notă de constatare Comisiei Chinotehnice a AChR care va lua o decizie asupra oportunităţii plângerii.

Decizia arbitrului este definitivă.

II.           DESCRIEREA SCHEMATICĂ A PROBEI

  1. 1.                       Conducere la pas în lesă                 

a)                       poziţia de bază, prezentarea la arbitru, luarea poziţiei de bază la locul de start, pornire, mers normal  50 paşi, stânga împrejur, min.10 paşi, mers rapid 10-15 paşi, mers încet 10-15 paşi, mers normal pînă la poziţia de start, ocolire dreapta, 15-20 paşi, ocolire dreapta, 15-20 paşi, stânga împrejur, min.10 paşi, oprire-sezi, mers  normal până la punctul de întoarcere, ocolire stânga, 15-20 paşi, oprire în locul de start, luarea poziţiei de bază.

b)                       poziţia de bază, pornire, mers normal în grupul de persoane, ocolire persoane (o dată pe dreapta şi o dată pe stânga, executând un „ 8 ” , oprire-şezi în faţa unei persoane, (mişcarea grupului de persoane),  mers normal la locul de start, luarea poziţiei de bază.

  1. 2.                       Conducere la pas  fără lesă

 a)                       poziţia de bază, dezlegarea lesei, pornire, mers normal în grupul de persoane, ocolire persoane (o dată pe dreapta şi o dată pe stânga, executând un ,, 8 “, oprire-şezi în faţa unei persoane ® (mişcarea grupului de persoane), mers normal la locul de start, luarea poziţiei de bază.

b)                       poziţia de bază, pornire, mers normal  50 paşi, stânga împrejur, min.10 paşi, mers rapid 10-15 paşi, mers încet 10-15 paşi, mers normal pînă la poziţia de start, ocolire dreapta, 15-20 paşi, ocolire dreapta, 15-20 paşi, stânga împrejur, min.10 paşi, oprire-sezi, mers  normal până la punctul de întoarcere, ocolire stânga, 15-20 paşi, oprire în locul de start, luarea poziţiei de bază.

  1. 3.                       Şezi din mişcare                   

poziţia de bază, pornire, mers normal  10–15 paşi , şezi  cu părăsirea câinelui fără oprire, min.30 paşi, stânga împrejur,  întoarcere la câinelui , luarea poziţiei de bază  , mers normal la locul de start , poziţia de bază.

  1. 4.                       Culcat din mers cu apel       

     poziţia de bază , pornire , mers normal  10–15 paşi , culcat cu părăsirea câinelui fără oprire, min.30 paşi, stânga împrejur, „aici” , la picior” , luarea poziţiei de bază  , mers normal la locul de start , poziţia de bază.

  1. 5.                       Rămânere pe loc cu distragerea atenţiei   

poziţia de bază , pornire , mers normal  la punctul indicat , „culcat” cu părăsirea câinelui , min.30 paşi, aşteptare cu spatele la cîine în timpul exerciţiilor 1-4 , deplasarea la câine, „şezi”  , mers normal la  locul de start , poziţia de bază,  prezentarea la arbitru .

III.      PROBA DE SUBORDONARE   BH

      Punctajul maxim la proba de subordonare                 60 puncte

Exerciţiul 1          Conducere cu lesă                                                      15 puncte

Exerciţiul 2          Conducere fără lesă                                                     15 puncte

Exerciţiul 3          Sezi din mişcare                                                          10 puncte

Exerciţiul 4          Culcat din mers cu apel                                               10 puncte

Exerciţiul 5          Rămânere pe loc cu distragerea atenţiei               10 puncte

Reguli generale:

AE dă comanda de începere a unui exerciţiu. Toate celelalte faze ale unui exerciţiu, ca întoarcerile, oprirea, schimbarea de ritm de mers, etc., se vor face fără indicaţia AE. CC îi este permis să solicite aceste indicaţii de la AE.

Câinele trebuie să execute exerciţiile repede şi cu plăcere.

Comenzile verbale sunt compuse dintr-un singur cuvânt, scurte şi vorbite normal. Pot fi făcute în orice limbă, trebuie însă să fie aceleaşi pentru aceeaşi comandă. Se acceptă comenzi prin semn efectuate cu o singură mână. În cazul în care câinele nu execută după trei comenzi un exerciţiu sau o fază a unui exerciţiu, acest exerciţiu nu va fi notat şi va fi întrerupt. Numai la chemarea câinelui, la apel, poate fi folosit şi numele câinelui. Numele câinelui în legătură cu orice altă comandă se consideră comandă dublă şi se depunctează.

Depunctare la Cs suplimentare:

–   primul semnal suplimentar – suficient (pentru exerciţiul parţial);

–   al doilea semnal suplimentar – insuficient (pentru exerciţiul parţial)

În poziţia de bază câinele stă lipit şi drept în partea stângă a CC în aşa fel încât umărul câinelui să fie la nivelul genunchiului stâng al CC. Fiecare exerciţiu începe şi se termină cu poziţia de bază. Luarea poziţiei de bază la începutul exerciţiului este permisă o singură dată.

O recompensă verbală “BRAVO” este permisă numai după încheierea exerciţiului şi numai în poziţia de bază. După aceea CC poate adopta o nouă poziţie de bază. De fiecare dată între recompensă cu luarea unei noi poziţii de bază şi începerea exerciţiului următor se va face o pauză de circa 3 secunde. O înviorare sau joacă cu câinele nu sunt permise.

Între exerciţii, câinele trebuie condus numai la pas normal.

Toate exerciţiile încep din locul de start marcat şi din poziţia de bază. CCc trebuie să ia poziţia de bază apoi să parcurgă între minim 10 paşi şi maxim 15 paşi după care poate da comanda pentru îndeplinirea exerciţiului.

Între fazele exerciţiilor trebuie ţinute pauze (circa 3 secunde) înainte de darea unei noi comenzi.

Conducerea fără lesă trebuie arătată şi la eventualele deplasări între exerciţii

La întoarcerea la câine, CC poate trece în poziţia de bază direct prin faţa câinelui în partea dreaptă a acestuia cu o întoarcere pe loc stânga-împrejur ori prin ocolirea pe la stânga şi prin spate a câinelui său. Întoarcerea pe loc trebuie făcută totdeauna de CC spre stânga.

La trecerea câinelui din poziţia frontală în poziţia de bază, câinele poate să treacă în stânga CC fie prin ocolire prin dreapta şi spatele CC, fie prin faţa sa luând poziţia de şezi direct în stânga CC printr-un salt sau mers înapoi. Întoarcerea trebuie să fie făcută întotdeauna la fel în cadrul unui exerciţiu.

Dacă CC uită să execute un exerciţiu, va fi atenţionat de AE, fără a fi depunctat, să repete exerciţiul omis.
 

Reguli de execuţie:

1.   Conducere cu lesă                                                                        15 puncte                                                                                                               

a)            Comandă sonoră:         „PAS”

Cs este permisă la fiecare început de exerciţiu, după fiecare oprire şi la schimbarea ritmului de mers.

b)           Descrierea exerciţiului:

CC se duce cu câinele său la AE, îşi aşează câinele în poziţia de bază şi se prezintă într-o manieră sportivă astfel:

„Domnule arbitru, sunt conductorul …….(numele şi prenumele) din ……. (localitatea şi asociaţia chinologică), cu câinele ……. (numele şi sexul) în vârstă de ……. (în luni până la vârsta de 2 ani, iar peste 2 ani în ani şi luni), m-am prezentat pentru susţinerea examenului BH.”.

CCc iau din nou poziţia de bază pe locul de start. La comanda sonoră „PAS” câinele trebuie să urmeze CC, atent, bucuros şi în linie dreaptă, rămânând cu umărul său în dreptul genunchiului stâng al CC. Când CC se opreşte, câinele trebuie să se aşeze imediat, din proprie iniţiativă şi în poziţie corectă.

La începutul exerciţiului CC merge 50 paşi înainte, fără să se oprească, iar după întoarcere va parcurge câte 10-15 paşi în care trebuie să execute pasul alergător şi pasul lent (fiecare câte 10 paşi minim). Schimbarea ritmului de mers de la pas alergător la pas lent trebuie să fie executată fără paşi intermediari normali. Tipurile de mers trebuie să se deosebească clar în viteză. La pas normal se vor efectua întoarcerea pe mâna stângă, întoarcerea pe mâna dreaptă şi o întoarcere stânga-împrejur. Oprirea se face cel puţin o dată în timpul mersului la pas normal.

La sfârşitul exerciţiului CC trebuie să se îndrepte spre un grup minim 4 persoane, să înconjoare o persoană prin dreapta şi o persoană prin stânga. Cel puţin o dată la trecerea prin grup, trebuie oprit în apropierea unei persoane sau cel puţin o dată în mijlocul grupului.

AE are dreptul să solicite o reluare a exerciţiului pentru trecerea prin grupul de persoane.

CCc  părăsesc grupa şi revin pe locul de start unde trebuie luată din nou poziţia de bază. Recompensarea câinelui se poate face numai în urma părăsirii grupului şi luării poziţiei de bază.

c)            Notare:

Se vor penaliza rămânerea în urmă, înaintarea prea repede şi abaterea de la drum, precum şi ezitarea CC la întoarceri, aşezatul încet sau şovăitor, comenzile suplimentare, dirijarea din lesă, neatenţia la deplasări sau întoarceri, lipsa de concentrare în toate fazele, ajutatul din corp şi constrângerile.

2.   Conducere fără lesă        15 puncte                                                                                                            

a)            Comandă sonoră:         „PAS”

Cs este permisă la fiecare început de exerciţiu, după fiecare oprire şi la schimbarea ritmului de mers.

b)           Descrierea exerciţiului:

Trecerea de la mersul prin grup cu lesă la trecerea prin  grup fără lesă se face în afara grupului. CCc din nou poziţia de bază pe locul de start desface lesa câinelui. Conducerea fără lesă a câinelui începe cu faza de trecere prin grupul de persoane.

La comanda sonoră „PAS” câinele trebuie să urmeze CC, atent, bucuros şi în linie dreaptă, rămânând cu umărul său în dreptul genunchiului stâng al CC. CC trebuie să se îndrepte spre un grupul de persoane, să înconjoare o persoană prin dreapta şi o persoană prin stânga. Cel puţin o dată la trecerea prin grup trebuie oprit în apropierea unei persoane sau în mijlocul grupului.

AE are dreptul să solicite o reluare a exerciţiului pentru trecerea prin grupul de persoane.

CCc  părăsesc grupa şi revin pe locul de start unde trebuie luată din nou poziţia de bază. Recompensarea câinelui se poate face numai în urma părăsirii grupului şi luării poziţiei de bază.

La începutul exerciţiului CC merge 50 paşi înainte, fără să se oprească, iar după întoarcere va parcurge câte 10-15 paşi în care trebuie să execute pasul alergător şi pasul lent (fiecare câte 10 paşi minim). Schimbarea ritmului de mers de la pas alergător la pas lent trebuie să fie executată fără paşi intermediari normali. Tipurile de mers trebuie să se deosebească clar în viteză. La pas normal se vor efectua întoarcerea pe mâna stângă, întoarcerea pe mâna dreaptă şi o întoarcere stânga-împrejur. Când CC se opreşte, câinele trebuie să se aşeze imediat, din proprie iniţiativă şi în poziţie corectă. Oprirea se face cel puţin o dată în timpul mersului la pas normal.

c)            Notare:

Se vor penaliza rămânerea în urmă, înaintarea prea repede şi abaterea de la drum, precum şi ezitarea CC la întoarceri, aşezatul încet sau şovăitor, comenzile suplimentare, neatenţia la deplasări sau întoarceri, lipsa de concentrare în toate fazele, ajutatul din corp şi constrângerile.

 3.   Sezi din mişcare                                                                                        10 puncte

 a)            Comenzi sonore:          „PAS”,  „SEZI”

b)                  Descrierea exerciţiului:

Din locul de start CC pleacă drept în faţă cu câinele liber la picior. După 10-15 paşi, la Cs sau Cm „SEZI”, câinele trebuie să se aşeze imediat, fără ca şi CC să îşi întrerupă mersul sau să se întoarcă spre câine. După alţi 30 de paşi CC se opreşte şi se întoarce cu faţa către câine.

La semnalul AE,  CC merge înapoi la câinele său şi ia poziţia de bază.

c)            Notare:

Se vor penaliza greşeli pe parcurs, aşezarea înceată, incorectă sau în unghi faţă de direcţia de înaintare, aşteptarea nervoasă sau neliniştită.

Dacă câinele în loc să stea se întinde în culcat sau rămâne în picioare se scad 5 puncte.

4.   Culcat din mers cu apel                                                                            10 puncte

a)            Comenzi sonore:          „PAS”,  „CULCAT”,  „AICI”,  „TRECI”

b)           Descrierea exerciţiului:

Din locul de start CC pleacă drept în faţă cu câinele liber la picior. După 10-15 paşi, la Cs sau la Cm „CULCAT”, câinele trebuie să se culce imediat, fără ca şi CC să îşi întrerupă mersul sau să se întoarcă spre câine. După alţi 30 de paşi efectuaţi în linie dreaptă CC se opreşte şi se întoarce către câinele său care stă liniştit. La semnalul AE, CC îşi cheamă câinele cu Cs sau Cm „AICI”. Când dă comanda de apel CC poate folosi şi numele câinelui. Câinele trebuie să vină bucuros şi cu mers rapid la CC şi să se aşeze frontal. La o Cs sau Cm „TRECI” câinele trebuie să se aşeze în poziţia de bază.

c)            Notare:

Se vor penaliza greşeli pe parcurs, culcarea cu mâna, culcarea înceată, incorectă sau în unghi faţă de direcţia de înaintare, nervozitatea sau neliniştea în culcat, apropierea înceată ori urmărirea înceată a CC, greşeli la aşezarea frontală sau de bază.

Dacă la comanda de culcare câinele se aşează sau rămâne ridicat aceasta se scad 5 puncte.

5.   Rămânerea pe loc cu distragerea atenţiei                                                          10 puncte

a)            Comenzi sonore:          „CULCAT”,  „PE LOC”,  „ŞEZI”

b)           Descrierea exerciţiului:

Înainte de începutul probei de subordonare cu un alt câine, CC trebuie să aşeze câinele său în poziţie culcat  cu Cs  „CULCAT”  pe locul de aşteptare indicat de AE.  La semnalul AE,  CC părăseşte

câinele putând opţional să dea Cs „PE LOC”.   Nici lesa şi nici vreun alt obiect nu trebuie lăsate lângă câine. CC trebuie să se îndepărteze cel puţin 30 de paşi, spre interiorul terenului, să se oprească şi să stea liniştit în raza vizuală a câinelui, întors cu spatele la câine. Câinele trebuie să rămână liniştit în  culcat fără nici o intervenţie din partea CC, în timp ce altă echipă formată din conductor şi câine trec prin exerciţiile 1-4.

Dacă există posibilitatea, femelele se lasă într-un loc diferit de cel al masculilor.

La semnalul AE, CC trebuie să meargă şi să se poziţioneze în partea dreaptă a câinelui său. După circa 3 secunde, la alt semnal al AE, CC  printr-o Cs „SEZI” comandă câinelui să ia rapid poziţia de bază. CC are dreptul la recompensarea verbală a câinelui după care CCc se deplasează la locul de start şi luând poziţia de bază se prezintă la AE:

„Domnule arbitru, sunt conductorul …….(numele şi prenumele) cu câinele ……. (numele) am terminat execuţia probei…… din cadrul examenului BH.”

c)            Notare:

Nu se depunctează o poziţie culcat incorectă, scopul exerciţiului fiind de a testa capacitatea câinelui de a aştepta.

Se vor penaliza comportamentul neliniştit al CC ca şi alte ajutoare ascunse, nelinişte în culcat a câinelui, prea rapidă ridicare în şezi a câinelui.

În cazul în care,  în timpul exerciţiului, câinele se ridică, în şezi sau în picioare, fără să părăsească locul sau stă culcat dar este agitat sau dacă câinele se deplasează la maxim 3m din poziţia iniţială rezultă doar o punctare parţială.

Pentru câinele care pleacă prematur din poziţia de părăsire, nu se acordă o punctare parţială. În cazul în care câinele se îndepărtează cu mai mult de 3m de la locul părăsirii, nu se acordă nici un punct

În cazul în care câinele vine către conductor în timpul recuperării sale, exerciţiul va fi depunctat cu până la 3 puncte.

Această probă este încheiată când AE anunţă punctajul.

IV.      EXAMINARE ÎN TRAFIC

                           Reguli generale:

 Examenul trebuie ţinut în locuri publice cum ar fi străzi, drumuri sau pieţe cu trafic mediu. Circulaţia publică nu trebuie stânjenită. În acţiune sunt numai CCc, AE şi eventual RE. Toţi ceilalţi participanţi trebuie să stea în spaţii retrase.

Datorită particularităţilor sale, acest examen necesită un timp îndelungat. Examinarea nu trebuie să fie superficială datorită numărului mare de participanţi. Din aceste motive este permisă examinarea de căte un arbitru a maxim 15 câini pe zi.

Este la latitudinea AL dacă examinează integral un câine înainte de a trece la următorul sau face examinări parţiale cu toţi câinii pe câte o secţiune.

Nu se vor acorda punctaje pentru această secţiune. Pentru promovare este foarte importantă impresia generală a câinelui în trafic.


                          Reguli de execuţie:

 Comportament în trafic

La semnalul AE, CC cu câinele în lesă se deplasează pe porţiunea indicată. AE îi urmează la o distanţă corespunzătoare. Câinele trebuie să meargă la pas cu lesa lăsată lejer. Câinele trebuie să se comporte indiferent faţă de pietoni sau de trafic.

Traseul se va întretăia cu cel al unui pieton în alergare. La scurt timp vor fi depăşiţi, la distanţă mică, de un biciclist care va merge pe carosabil. În timpul depăşirii câinele trebuie să se afle între CC şi biciclistul care va claxona în timpul depăşirii. După aceasta CC se întoarce la AE, se opreşte în faţa acestuia, îl salută dând mâna cu el şi poartă o discuţie. În acest timp câinele trebuie să stea liniştit, nu contează poziţia.

Comportament în condiţii de trafic îngreunat

La semnalul AE, CC cu câinele în lesă se deplasează în trafic intens de pietoni şi autovehicule, pe porţiunea indicată. AE îi urmează la o distanţă corespunzătoare. Câinele trebuie să meargă la pas cu lesa lăsată lejer.

Se vor efectua două opriri, una cu comanda „ŞEZI”, cealaltă cu comanda „CULCAT”. Câinele trebuie să execute prompt comenzile. În timpul exerciţiului se va introduce şi o oprire într-un loc cu zgomote deosebite (trenuri, tramvaie sau autovehicule mari în mişcare, ce trec pe lângă cei examinaţi). Câinele trebuie să se comporte indiferent faţă de aceşti factori stresanţi.

Locuri indicate pentru această secţiune sunt pieţe intens circulate, şosele cu o circulaţie rutieră mărită, gări, staţii de transport în comun.

Comportamentul faţă de alte animale, în condiţii de părăsire în trafic

La semnalul AE, CC cu câinele în lesă se deplasează în trafic scăzut.

La un  moment dat, la semnalul AE, CC leagă câinele de un gard.  CC pleacă din câmpul vizual al câinelui pentru aproximativ 2 minute. Câinele poate sta în orice poziţie. În timpul părăsirii un pieton cu un câine legat în lesă trece pe lângă cel examinat la o distanţă de circa 5 paşi. În tot acest timp câinele examinat trebuie să se comporte liniştit. Câinele auxiliar nu trebuie să fie agresiv.


Tadalis

REGULAMENTUL  INTERNAŢIONAL F.C.I. DE  EXAMINARE  A CÂINILOR  UTILITARI

Valabil  I P O –  F C I      01.01.2003

Traducere din germană, ediţia 2003 – Adoptat valabil A.Ch R.  01.07.2005

Structura  examinărilor

Trepte  de  examinare

Standardele internaţionale de examinare pentru câini utilitari includ următoarele examene:

Examen pentru câini utilitari                               IPO 1 Probe A, B, C

Examen pentru câini utilitari                               IPO 2 Probe A, B, C

Examen  pentru câini utilitari                              IPO 3 Probe A, B, C

Examen  pentru câini de urmă                             IPO-FH Proba A

I PO 1   →   I PO 2   →   I PO 3   →   I PO – FH

Conţinut

I.         Prevederi generale

Valabilitate

Generalităţi

Dreptul de organizare

Dreptul de participare

Organizarea examinărilor

Răspundere

Limite de vârstă

Verificare identitate

Testare temperament

Obligaţii ale participantului la examen

Carnet de performanţă

Titlu de performanţă

Evaluare

Tabel de punctaj

Calcul procentual

Calificative

Descalificare

Liste şi formulare de evaluare

Arbitri de examen

Campionat mondial

Hotărâri speciale

 

II.        Testul T S B

III.       Norme pentru asistent de examen

IV.       Examen IPO 1

Proba de urmă                        IPO 1   A

Proba de subordonare        IPO 1   B

Proba de pază apărare        IPO 1   C

V.        Examen IPO 2

Proba de urmă                       IPO 2   A

Proba de subordonare       IPO 2   B

Proba de pază apărare       IPO 2   C

VI.       Examen IPO 3

Proba de urmă                       IPO 3   A

Proba de subordonare       IPO 3   B

Proba de pază apărare       IPO 3   C

VII.     Examen IPO-FH

Proba de urmă                       IPO – FH

I.       PREVEDERI GENERALE

Valabilitate

Regulamentul de examinare pentru câini utilitari a fost prelucrat şi aprobat de către comisia pentru câini utilitari GHK a FCI în noiembrie 2002 la Roma, a intrat în vigoare din 1.01.2003 şi înlocuieşte toate regulamentele precedente. Regulamentul a fost discutat şi întocmit în limba germană. În cazuri de incertitudine, pentru competiţii internaţionale, textul german este hotărâtor.

Regulamentul este valabil pentru toate ţările care intră sub jurisdicţia FCI. Toate examenele şi competiţiile pentru câini utilitari sunt subordonate acestui regulament.

Prezentul regulament a fost prelucrat de comisia chinotehnică şi aprobat de Consiliul de Administraţie al AChR în luna iunie 2005, a intrat în vigoare la 01.07.2005 şi înlocuieşte toate regulamentele precedente.

Generalităţi

Examenele şi competiţiile pentru câini utilitari vor servi la două scopuri: pe de o parte câinii să fie declaraţi apţi pentru scopul în care sunt folosiţi iar pe de altă parte trebuie ca verificările care privesc creşterea de câini utilitari să ducă la menţinerea şi creşterea performanţei şi a sănătăţii câinilor, în sensul dezvoltării acestora de la generaţie la generaţie. Ele servesc în sens mai larg la îmbunătăţirea sănătăţii şi a formei fizice. O verificare (testare – examen de muncă – concurs) are ca scop dovedirea capacităţii de reproducere a câinelui.

Toate examenele şi competiţiile pentru câini utilitari se află, din punct de vedere al desfăşurării, sub influenţa legislaţiei competiţionale a României. Prevederile acestui regulament sunt obligatorii pentru toţi participanţii care trebuie să îndeplinească aceleaşi cerinţe.

Un examen absolvit dovedeşte calificarea de câine utilitar şi reprezintă un atestat de muncă IPO. Aceasta este o cerinţă de bază pentru a fi considerat apt pentru misiune de către AChR.

Conductorul câinelui utilitar (CC) trebuie să folosească pe tot parcursul verificării o lesă. Lesa poate fi purtată în aşa fel încât să nu fie vizibilă pentru câine sau purtată în diagonală peste corp, de la stânga sus spre dreapta jos.

Este obligatorie purtarea de către câine a unei zgărzi metalice, tip lanţ, care nu este fixată pe strangulare. Alte zgărzi adiţionale ca de exemplu de piele, textile sau anti-pureci nu sunt permise.

Comenzile sunt pronunţate clar, normal, vor fi scurte şi compuse dintr-un singur cuvânt. Ele pot aparţine oricărei limbi, pot fi date în limba maternă a CC, dar trebuie să fie aceleaşi pentru acelaşi tip de activitate. Sunt recomandate comenzile sonore din prezentul regulament.

Se vor utiliza comenzi prin scurte semnale sonore (Cs) sau comenzi prin semne cu mâna (Cm). Împreună cu Cs sau Cm se permite pronunţarea numelui câinelui numai la apel când nu este considerată semnal sonor separat. Pronunţarea numelui câinelui cu orice altă comandă se consideră dublă comnadă şi se penalizează. Utilizarea Cs împreună Cm se consideră dublă comandă şi este penalizată dacă nu e permisă expres (de exemplu la trimiterea înainte, la scotocire, etc).

Arbitrul de examen de muncă (AE) are dreptul să elimine un câine din examen sau concurs.

AE are dreptul de a întrerupe exerciţiul dacă câinele este evident de necontrolat de către CC, dacă este în mod evident insuficient pregătit sau dacă este evident că acesta nu doreşte să execute nici un exerciţiu cerut la secţiunea respectivă.

Orice întrerupere prematură a examenului se va înregistra în carnetul de performanţă, cu motivarea acesteia.

CC are dreptul să retragă un câine din examen. În acest caz se va menţiona în carnetul de performanţă “nesatisfăcător datorită întreruperii”.

CC are dreptul să retragă un câine din examen datorită unei accidentări vizibile sau prin prezentarea unui certificat medical.  În acest caz se va menţiona în carnetul de performanţă “întrerupere pe caz de boală”.

Sfârşitul examinării se face prin anunţarea rezultatulor, înmânarea foilor de arbitrare, a diplomelor şi a carnetelor de performanţă în cadrul ceremoniei de premiere.

Dreptul de organizare

Dreptul de organizare a examenelor şi competiţiilor cu câini utilitari este acordat de către Asociaţia Chinologică Română asociaţiilor chinologice şi cluburilor naţionale membre.

Rezultatul examenului va fi reciproc recunoscut internaţional de către toate organizaţiile naţionale membre F.C.I..

Atestatele de muncă IPO eliberate de AChR sunt recunoscute de toate ţările membre FCI.

Examenele pentru câini utilitari de la IPO1 până la IPO-FH se pot ţine pe tot parcursul anului.

Examenele au un caracter deschis, locul şi data sunt aduse la cunoştinţă membrilor AChR.

În cazul în care există mai mulţi participanţi în aceaşi treaptă de examen, ordinea de start va fi stabilită prin tragere la sorţi.

Dacă nu se poate garanta siguranţa oamenilor şi a animalelor trebuie să se renunţe la examinare. Această decizie este luată de AE.

O competiţie pentru câini utilitari (examen sau concurs) poate avea loc numai dacă la aceasta participă minim şase câini şi minim patru conductori de câini. Comisia Chinotehnică a AChR poate determina numărul minim de participanţi la examen.

Dreptul de participare

Dreptul de participare la examene şi competiţii cu câini utilitari este acordat de către Asociaţia Chinologică Română prin asociaţiile chinologice şi cluburile naţionale membre.

Un examen absolvit dovedeşte o calificare de câine utilitar şi reprezintă un atestat de muncă IPO. Aceasta este o cerinţă de bază pentru a fi considerat apt pentru misiune de către AChR.

La examene şi competiţii pentru câini utilitari poate participa orice câine indiferent de mărime, rasă sau pedigree.

Treptele de examinare (atestatele) vor fi făcute în ordine  IPO1 ® IPO 2® IPO 3 ® IPO-FH. Pentru a trece la o treaptă superioară câinele trebuie să fi absolvit treptele anterioare. După absolvirea unui examen câinele poate fi înscris după un termen de 28 de zile, luându-se în considerare vârsta câinelui, pentru treapta imediat următoare. În cazul unui examen neabsolvit, câinele poate participa din nou la acelaşi examen după un termen de 6 zile. Câinele trebuie să fie dus în treapta de examinare cea mai avansată pe care a atins-o în afară de cazul în care aceasta nu este legată de o clasare sau calificare pe baza atestatului. Fiecare treaptă de examen poate fi repetată de mai multe ori.

Un CC poate participa în aceeaşi zi numai la un examen de muncă (nu poate participa la două examene în aceaşi zi în localităţi diferite) şi poate să prezinte maxim doi câini.

Un câine poate participa la un singur examen pe zi şi nu poate fi condus de mai mulţi CC.

Femele în călduri sunt acceptate în toate treptele de examen, trebuie totuşi să ţinute separat de restul participanţilor. La proba A vor fi introduse conform programului de examinare, în restul probelor vor intra la sfârşit. Femele gestante sau care alăptează nu sunt acceptate în examen.

Animalele bolnave, suspecte de boli contagioase sau în convalescenţă nu sunt acceptate, sunt excluse de la examinări şi nu pot fi aduse pe terenul de examen la nici o treaptă.

Organizarea examinărilor

De partea organizatorică a examenului răspunde un Responsabil de Examen (RE). Acesta va rezolva şi va supraveghea toate lucrările necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea examenului.

RE se ocupă de tot ce e nevoie şi este la dispoziţia AE pe toată durata examenului. RE nu poate să prezinte un câine sau să ocupe altă funcţie. In principal el trebuie să se ocupe de următoarele:

–   să verifice toate documentele examenului, carnetele de performanţă, carnetele de sănătate;

–   să pregătească terenul şi etapele de organizare;

–   să primească aprobarea proprietarului de teren;

–   să pună la dispoziţie personal calificat care să corespundă cerinţelor examinărilor;

–   să pună la dispoziţie echipamentele specifice şi îmbrăcămintea de protecţie;

–   să pregătească actele şi formularele necesare tuturor etapelor;

–   să încheie, în caz de necesitate, o asigurare civile.

RE trebuie să aducă la cunoştinţă AE locul desfăşurării, ora, treptele de examen şi numărul de câini înscrişi în examen sau concurs cu cel puţin trei zile înainte de data stabilită. Dacă aceste prevederi nu sunt îndeplinite AE are dreptul să îşi retragă participarea.

Aprobarea pentru desfăşurarea examenului sau concursului trebuie prezentată AE.

Răspundere

Conductorul câinelui răspunde direct pentru eventualele accidente pe toată durata concursului, atât pentru el cât şi pentru câinele lui.

Proprietarul câinelui răspunde pentru toate daunele aduse persoanelor şi obiectelor de către câinele său. Se recomandă ca proprietarul să fie asigurat în calitate de deţinător de câine contra urmărilor acestora.

Indicaţiile date de către AE, respectiv de către RE, vor fi urmate în mod benevol de către CC şi vor fi executate pe propriul risc.

La cerere se va prezenta AE, respectiv RE, dovada de vaccinare impusă de către autorităţi (certificat de vaccinare) înainte de începerea examinării.

La fiecare examen de muncă pentru câini utilitari este obligatoriu controlul sanitar-veterinar efectuat de medicul veterinar asigurat de organizator.

La fiecare examen sau competiţie pentru câini utilitari este obligatorie prezenţa pe teren a personalului medical (doctor, asistenţi) asigurat de organizator şi a unei truse medicale de prim ajutor.

Limite  de vârstă

La data examenului câinele trebuie să fi împlinit vârsta minimă necesară. Nu se admit excepţii.

Examen IPO-1          18 luni

Examen IPO-2          19 luni

Examen IPO-3          20 luni

Examen IPO-FH       20 luni

Verificare identitate

La începutul fiecărei probe, înainte de primul exerciţiu, AE trebuie să verifice identitatea câinelui (de exemplu verificarea numărului de tatuaj, cip,etc.). Câinii care nu trec de această probă nu pot participa la examen şi trebuie descalificaţi. Proprietarii de câine cu cip trebuie să facă în aşa fel încât să existe o posibilitate de identificare.

Desfăşurarea probei de identificare:

a)   Proba trebuie să aibă loc în condiţii de mediu normale într-un loc neutru pentru câine;

b)      Toţi câinii participanţi trebuie prezentaţi pe rând, câte unul, la AE;

c)      Câinele trebuie prezentat în lesă;  lesa trebuie ţinută lejer;

d)      AE nu trebuie să jeneze câinele şi nu are voie să-l atingă.

Testare temperament

Arbitrul de examen (AE) examinează temperamentul câinelui atât înainte de începerea examenului cât şi pe toată durata desfăşurării acestuia.

AE are obligaţia de a elimina câinele din examen sau concurs în cazul constatării unor deficienţe de temperament, comportament sau caracter vizibile. Descalificarea trebuie trecută în carnetul  de performanţă cu menţionarea cauzei. Câinii descalificaţi din acest considerent trebuie aduşi la cunoştinţa Comisiei Chinotehnice a AChR în scris.

Verificarea temperamentului cuprinde:

a)       siguranţa şi calmul câinelui faţă de persoane străine;

b)       siguranţa şi calmul câinelui în cazul unor factori de distragere a atenţiei;

c)       rezistenţa în situaţii dificile ca de exemplu: dacă lucrează alţi câini, comportament la condiţiile naturale neprielnice, căldură mare, ploaie sau frig intens;

d)     stabilirea altor deficienţe de temperament, ca de exemplu frica faţă de împuşcături, nervozitatea şi agresivitatea asociată acestora, dispoziţia agresivă, frica şi altele asemenea.

Aprecierea comportamentului:

a)      Comportament pozitiv al câinelui: câinele se comportă normal, indiferent, echilibrat, cu

încredere în sine, sigur, ascultător, cu un bun temperament.

b)      Excepţii acceptabile: câinele este puţin iritat, puţin nesigur. Aceşti câini  pot fi acceptaţi, dar

trebuie urmăriţi special în timpul probelor.

c)      Comportament negativ al câinelui, lipsuri: câinele se comportă timid, nesigur, de nestăpânit,

muşcă sau este agresiv, manifestă teamă faţă de focul de armă. Aceşti câini vor fi descalificaţi.

Obligaţii ale participantului la examen

Conductorul sau proprietarul câinelui trebuie să se înscrie din timp la examen.

Dacă un CC va fi împiedicat să vină punctual la examen, trebuie să comunice RE acest lucru.

Fiecare CC care se prezintă la un examen trebuie să fie în ţinută şi cu dotare corespunzătoare pentru fiecare probă de examen. CC trebuie să se conformeze indicaţiilor AE şi RE.

Fiecare CC are obligaţia de a încheia examenul la toate probele, chiar dacă nu a obţinut minimul de punctaj la o probă.

CC trebuie să îşi prezinte câinele la toate probele, oricare ar fi rezultatul dintr-o anumită probă, într-un mod sportiv.

Carnet de performanţă

Carnetul de performanţă este emis de AChR prin clubul naţional de profil, este obligatoriu pentru fiecare participant şi trebuie să fie înregistrat în pedigree, respectiv pentru câinii fără pedigree trebuie înregistrat de către clubul naţional de profil. Pentru fiecare câine se va da doar un singur carnet de performanţă. Răspunderea pentru aceasta va fi preluată de clubul naţional de profil.

Carnetul de performanţă trebuie predat la RE înainte de începerea examenului.

Atestatul de muncă pentru câini utilitari este eliberat, la cerere, de către AChR.

Rezultatul examinării trebuie înregistrat de către RE, controlat şi semnat de către AE.

Titlu de performanţă

Titlul “Campion de muncă România” este acordat de AChR.

Titlul de “Campion mondial de muncă” poate fi trimis de FCI după o cerere de la AChR. Pentru aceasta sunt necesare două CACIT sau un CACIT şi două Rezerve-CACIT, între care să existe cel puţin un an şi o zi diferenţă şi care să fie obţinute în două ţări şi cu doi arbitri diferiţi şi cel puţin un calificativ Foarte Bun obţinut la o expoziţie CACIB.

Decernarea de CACIT şi rezerva-CACIT poate fi făcută la examene de muncă care au dreptul să acorde aceste titluri. La o competiţie CACIT trebuie să fie invitate toate organizaţiile teritoriale. La un CACIT trebuie să fie invitaţi cel puţin doi arbitri de muncă dintre care cel puţin unul trebuie să fie din altă ţară. Pentru CACIT sau rezerva-CACIT pot fi propuşi doar câini care apar pe listele FCI ca şi câini de non-vânătoare şi care la examenul IPO-3 au primit cel puţin excelent sau foarte bun.

Evaluare

Un examen este considerat absolvit dacă la fiecare probă câinele a obţinut în parte minimum 70% din punctajul posibil.

Evaluarea exerciţiilor se face în note şi puncte. Nota şi punctajul aferent trebuie să corespundă exact efectuării exerciţiului.

În caz de egalitate de punctaj se va lua în considerare în evaluare succesiunea rangurilor:

1- pază şi apărare;          2 – subordonare;          3 – urmă.

Rezultatele care coincid la toate trei probele vor fi plasate în clasament pe acelaşi loc.

Punctajul total se va rotunji la puncte întregi. Acest lucru nu înseamnă că la fiecare exerciţiu în parte nu se poate evalua în puncte parţiale.

Dacă la rezultatul final pentru o probă nu vor rezulta puncte întregi, atunci acest rezultat va fi rotunjit în jos sau în sus, în funcţie de impresia generală la proba respectivă.

Tabel de punctaj

Punctaj maxim EXCELENT FOARTE BUN BUN SATISFĂCATOR NESATISFĂCĂTOR
5 puncte 5 4,5 4 3,5 3-0
10 puncte 10 9,5-9 8,5-8 7,5-7 6,5-0
15 puncte 15-14,5 14-13,5 13-12 11,5-10,5 10-0
20 puncte 20-19,5 19-18 17,5-16 15,5-14 13,5-0
30 puncte 30-29 28,5-27 26,5-24 23,5-21 20,5-0
35 puncte 35-33 32, 5-32,5 30,5-28 27,5-24,5 24-0
70 puncte 70-66,5 66-63 62,5-56 55,5-49 48,5-0
80 puncte 80-76 75-72 71,5-64 63,5-56 55,5-0
100 puncte 100-96 95,5-90 89,5-80 79,5-70 69,5-0

Calculul procentual

Notare Puncte obţinute (0% -↑) Puncte penalizare (100%-↓)
EXCELENT =  cel puţin 96% cel mult –4%
FOARTE BUN =  95%  până la  90% sau de la     –5%   la   -10%
BUN =  89%  până la  80% sau de la   –11%   la   -20%
SATISFĂCĂTOR =  79%  până la  70% sau de la   –21%   la   -30%
NESATISFĂCĂTOR =  sub 70% sau de la   –31%   la -100%

Calificative

Punctaj maxim EXCELENT FOARTE BUN BUN SATISFĂCATOR NESATISFĂCĂTOR
100 100-96 95-90 89-80 79-70 69-0
300 300-286 285-270 269-240 239-210 209-0
200 (FH) 200-192 191-180 179-160 159-140 139-0

Descalificare

Dacă un câine îşi părăseşte CC în timpul examenului şi nu vine înapoi după trei chemări este descalificat. La o descalificare vor fi retrase toate punctele obţinute anterior iat în carnetul de performanţă nu vor fi trecute note sau puncte.

Liste şi formulare de evaluare

Sunt valabile numai formularele AChR de arbitrare şi de centralizare a rezultatelor examenelor. Modelul acestor formulare fac parte integrantă din prezentul regulament şi sunt obligatorii. Sunt obligatorii pe formularul de arbitrare semnătura şi ştampila AE, semnătura RE şi semnătura şi ştampila organizatorului. Formularul de centralizare a rezultatelor se transmite clubului naţional.

Arbitri de examen

Examinările pentru câini utilitari pot fi făcute numai de către arbitri chinologi ai AChR atestaţi pentru examene IPO sau de arbitri internaţionali IPO recunoscuţi de către FCI. Se vor lua în considerare strict prevederile de arbitraj ale AChR şi ale FCI. Pentru campionate mondiale arbitrii vor fi stabiliţi de Comisia de Câini de Utilitate a FCI (GH Kommission).

Numărul de arbitri care vor fi invitaţi rămâne la decizia organizatorului, dar un arbitru poate să arbitreze pe zi maxim 30 de probe.  Examenele IPO-1, IPO-2, IPO-3 corespund fiecare câtor 3 probe (A+B+C) iar examenul IPO-FH corespunde la două probe (A+A).

AE trebuie să vegheze la respectarea regulamentului şi la respectarea indicaţiilor sale. În caz contrar are dreptul să întrerupă desfăşurarea examenului.

AE nu are voie să arbitreze câini care se află în posesia lui, al căror crescător este, câini ai căror stăpâni, proprietari sau crescători trăiesc în aceaşi casă cu el, câini care sunt prezentaţi de persoane care trăiesc în aceaşi casă cu el. Examenele la care AE este desemnat de Comisia G.H. a FCI sunt excluse de la această regulă.

AE nu trebuie să perturbe sau să influenţeze prin comportamentul său munca câinelui.

AE are dreptul în cazul în care nu se respectă regulile de protecţie a animalelor sau în cazul unui comportament necivilizat să ia decizia de descalificare a CC.

Hotărârea arbitrului este finală şi inatacabilă. Orice critică asupra hotărârii poate fi sancţionată cu evacuarea din incinta expoziţiei şi cu măsuri disciplinare.

AE este obligat să trimită în aceaste situaţii un raport Colegiului de Arbitri al AChR şi/sau după caz Comisiei de Disciplină a AChR.

În cazuri speciale în care critica nu se adresează deciziei ci nerespectării regulilor de către AE, aceasta va fi soluţionată în decurs de opt zile de către RE după primirea unei contestaţii. Contestaţia se face în scris şi este semnată de reclamant şi cel puţin încă un martor. Depunerea unei plângeri nu implică verificarea automată a AE. Contestaţia cu soluţia stabilită de RE va fi predată asociaţiei organizatoare care o transmite împreună cu o notă de constatare şi Comisiei Chinotehnice a AChR care va lua o decizie asupra oportunităţii plângerii.

Decizia arbitrului este definitivă.

Campionatul mondial

Sunt valabile hotărârile caietelor de sarcini pentru desfăşurarea diferitelor campionate mondiale ale FCI. Publicarea şi modificarea caietelor de sarcini intră in atribuţia Comisiei de Câini Utilitari (GHK). AChR comunică traducerea caietelor de sarcini clubului naţional de profil. Echipa Romăniei este stabilită de clubul naţional de profil şi este aprobată de Consiliul de Administraţie al AChR.

Hotărâri speciale

Asociaţia Chinologică Română are dreptul să modifice prezentul regulament de examinare pentru câini utilitari, cu respectarea prevederilor FCI, dacă este necesar (exemplu: probleme cu legislaţia ţării, protecţia animală, etc.).

II.     TEST DE APTITUDINI NATURALE    T S B

Notarea testului de aptitudini naturale TSB, valabilă pentru IPO1, IPO2 şi IPO3, are ca scop descrierea caracteristicilor câinelui în vederea utilizării la împerechere. Notarea TSB nu are influenţă asupra rezultatului examenului şi nici asupra clasamentului. Pentru a obţine o notare TSB câinele trebuie să fi participat la cel puţin un exerciţiu de apărare.

Cu aprecierile: marcant, existent şi insuficient sunt notate următoarele calităţi: prezenţa instinctelor naturale, încrederea de sine, rezistenţa la stres.

TSB MARCANT obţine un câine: cu multă dorinţă de muncă; cu un comportament instinctual clar; pentru sârguinţa; apariţie sigură de sine; atenţie imperturbabilă şi rezistenţă mare la stres.

TSB EXISTENT obţine un câine:  cu mici deficiente la dorinţa de muncă, la instinctul ereditar şi la atenţie şi rezistenţă la stres.

TSB INSUFICIENT obţine un câine: cu lipsuri mari la dorinţa de muncă; la lipsa siguranţei şi atenţiei; pentru rezistenţă la stres insuficientă.

III.    NORME  ASISTENT  DE  EXAMEN

Generalităţi

Făcând un scurt istoric, menţionăm că în trecut, asistentul de arbitru din cadrul examenului de muncă la proba de pază-apărare a fost denumit alternativ: “Infractor”, “Infractor marcat”, “Om de atac”, “Răufăcător”, “Manechin”, “Paiaţă”, “Atentator”, “Provocator” “Ajutor instructor” sau “Asistent arbitru”. Fiecare din termenii enumeraţi conţine o filozofie a artei dresajului şi ar fi fost interesant să se poate adăuga acestei enumerări termeni folosiţi în Germania, Ungaria, Spania, Olanda, Italia sau SUA, chiar dacă uneori au sensuri total diferite.

Denumirea stabilită de AChR: ASISTENT ATENTATOR (AA) constituie un neologism.

Asistentul atentator AA atentează prin acţiunile sale la integritatea conductorului CC şi a cîinelui. În acelaşi timp el este partenerul câinelui şi al CC dar va trebui să fie pentru ei şi un adversar căci că trebuie să colaboreze cu arbitrul de examen AE, pentru a permite acestuia să evalueze calitatea câinelui va trebui să se pună în opoziţie cu câinele.

Fiind protejat de costumul său, AA riscă să exagereze această opoziţie. El riscă de asemenea, voluntar sau nu, să se comporte diferit de la un câine la altul. El este într-o situaţie dificilă, dar va trebui să se menţină permanent în cel mai bun spirit sportiv. Dacă se mulţumeşte cu un comportament pasiv, el nu este decât o marionetă numai bună să fie muşcată.

Cele trei reguli de aur care nu trebuie niciodată uitate în munca AA

  1. AA va fi de o imparţialitate absolută, comportamentul său trebuie să fie unitar tot examenul.
  2. AA nu va provoca niciodată, în nici un fel, o durere fizică câinelui;
  3. AA se va comporta ca şi cum n-ar avea costum protector şi ca şi cum ar fi un caz real, deci va

folosi vivacitatea,  vicleania, ameninţarea şi eschiva pentru a se apăra sau pentru a impresiona câinele.

Cerinţe pentru AA

1.   Trebuie acordată o atenţie deosebită atribuţiei funcţiei de AA;

2.      În ziua examenului AA este asistentul oficial al AE la proba de pază-apărare;

3.      Pentru a i se asigura securitatea, cât şi din cauza clauzelor de asigurare, AA trebuie să poarte

îmbrăcăminte de protecţie pe tot timpul activităţii.

4.      Încălţămintea AA trebuie să corespundă condiţiilor de mediu;

5.      Înaintea începerii probei de pază-apărare, AE îl va instrui AA asupra modului de lucru. În toată activitatea sa AA va respecta întocmai indicaţiile AE;

6.      La exerciţiile de dezarmare şi escortare AA va lucra la indicaţiile CC, în limita cerinţelor exerciţiului. Înainte de exerciţiu escortare, AA va da posibilitatea câinelui să intre în poziţia de bază.

7.      La examenele locale şi regionale poate să se lucreze cu un singur AA. De la 6 câini în sus trebuie lucrat cu doi AA. La concursuri naţionale, examene de calificare, campionate etc., trebuie în general folosiţi doi AA. Un AA care trăieşte în aceaşi casă cu un CC este acceptat la aceste concursuri.

Colaborare AE – AA

În cadrul unui examen trebuie să fie notate, de către AE, pe lângă nivelul de educare, pe cât posibil şi calităţile câinelui (de exemplu: instinctul, siguranţa de sine, controlabilitate). AE trebuie să decidă obiectiv în funcţie de ce vede şi ce aude în timpul examenului. Acest aspect, cât şi menţinerea caracterului sportiv al examenului, îl obligă pe AA să-l ajute pe AE în luarea unei decizii corecte.

AA trebuie să respecte un set de reguli. Astfel AA trebuie să facă posibilă observarea de către AE a celor mai importante elemente ale exerciţiilor din proba de pază-apărare acestea sunt: calitatea prinderii, reacţia la stres, încrederea sau comportamentul instinctual.

Alegerea acoperirii terenului la proba de pază-apărare nu trebuie lăsată la latitudinea AA, el nu trebuie să improvizeze în cadrul probei de pază-apărare ci trebuie doar să respecte în totalitate deciziile şi semnalizările AE.

Comportamentul AA în cadrul exerciţiilor de scotocire, luarea atitudinii şi lătrat

AA stă ascuns pentru CCc, cu braţul cu manşon uşor îndoit şi fără poziţie agresivă în ascunzătoarea indicată de AE. Manşonul are funcţie de apărare. Câinele trebuie observat de AA la “poziţii şi semnalizări”. Atitudini de provocare şi alte poziţii ajutătoare nu sunt permise. Bastonul este ţinut lateral în jos. Atingerea AA sau prinderea manşonului de către câine nu vor avea ca răspuns mişcări defensive.

Comportamentul AA în cadrul exerciţiului de evadare

După exerciţiul de semnalizare, AA iese din ascunzătoarea cu mers normal şi se plasează pe poziţia marcată de fugă, poziţie indicată de AE. Poziţia AA trebuie să-i dea ocazia CC să-şi poziţioneze câinele la 5 paşi în lateralul braţului de apărare prevăzut cu manşon. Pentru CC trebuie să fie vizibilă direcţia de fugă. AA începe, la semnalul AE, să fugă repede în linie dreaptă, fără însă a fugi necontrolat. Braţul de apărare va fi mişcat cât mai puţin posibil pentru a-i da câinelui posibilitatea de a prinde uşor manşonul. AA nu are voie să se întoarcă în timpul fugii spre câine, poate doar să-l păstreze în vedere. Retragerea manşonului nu trebuie făcută sub nici o motivaţie. Când câinele a prins manşonul, AA fuge în linie dreaptă mai departe, dar îşi aduce braţul cu manşon lângă corp. Lungimea distanţei de fugă a AA este stabilită de AE, la semnalul lui AA se opreşte. Dacă fuga AA are dinamica necesară atunci îi dă AE o situaţie optimă de observare. Orice acţiuni de ajutor a AA, ca de exemplu oferirea insistentă a manşonului şi a braţului de apărare, sunete de iritare, lovirea manşonului sau a piciorului cu bastonul nu sunt permise.

Comportamentul AA în cadrul exerciţiului respingere a atacului din faza de supraveghere

Din faza de supraveghere la semnalul AE, AA începe un atac asupra câinelui. Aici se foloseşte bastonul la mişcări provocatoare, fără a lovi însă câinele. În acelaşi timp câinele este atacat frontal de AA, manşonul este ţinut strâns lângă corp. AA trebuie să împingă toţi câinii în aceeaşi direcţie. O împingere a câinelui în direcţia CC nu este permisă. AE trebuie să se poziţioneze în aşa fel încât să poată observa comportamentul câinelui, AA trebuie să aibă în vedere ca la faza de atac să nu împiedice deplina observaţie.

Loviturile cu bastonul au loc în zona umerilor şi a gâtului. Ele trebuie aplicate cu aceeaşi intensitate tuturor câinilor. Prima lovitură are loc după 4-5 paşi, a doua după alţi 4-5 paşi. După a doua lovitură trebuie simulată o altă lovitură fără atingere.

Durata fazei de solicitare a câinelui este determinată de AE. AA încetează solicitarea la cererea AE într-o poziţie optimă de apreciere. Orice acţiuni de ajutor din partea AA ca de exemplu sunete provocatoare, intensităţi diferite în timpul fazei de solicitare şi a loviturilor, braţ prea moale după apucare, oferirea manşonului etc., nu sunt permise.

Comportamentul AA în cadrul exerciţiului de escortare

CCc fac, la indicaţia arbitrului, o escortare din spate a AA în mers normal pe o distanţă de circa 30  paşi. Desfăşurarea escortării o decide AE. AA nu are voie să facă mişcări precipitate în timpul escortării. Bastonul şi manşonul trebuie poziţionate în aşa fel încât să nu irite suplimentar câinele. AA trebuie să folosească aceleaşi mişcări şi acelaşi ritm de deplasare pentru toţi câinii.

Comportamentul AA în cadrul exerciţiului de atac din faza de escortare

Atacul are loc din mişcare la semnalul AE, printr-o mişcare spre dreapta sau spre stânga şi o alergare către câine. Bastonul este folosit cu mişcări ameninţătoare deasupra braţului de apărare. Manşonul se ţine frontal în direcţia câinelui, mişcări suplimentare ale braţului nu sunt permise. AA trebuie să împingă în aceeaşi direcţie pentru toţi câinii. O împingere în direcţia CC nu este permisă. AE trebuie să se poziţioneze în aşa fel încât să poată observa cel mai bine comportamentul câinilelui în diferite faze. AA trebuie să aibă în vedere ca la faza de atac să nu împiedice deplina observaţie.

Durata fazei de solicitare este stabilită de AE. AA opreşte solicitarea la cererea AE. Dacă atacul este făcut cu o dinamică corespunzătoare atunci îi oferă AE posibilitatea de apreciere optimă.

Orice acţiuni de ajutor din partea AA ca de exemplu: devieri laterale exagerate înainte de prindere, sunete iritate sau lovirea pantalonilor costumului cu bastonul la începerea  atacului, lipsa de încordare a braţului când câinele ţine manşonul, intensităţi diferite ale atacului sau poziţie modificată pentru atac slab, sunt interzise.

Comportamentul AA în cadrul exerciţiului de atac lansat

AA părăseşte la semnalul AE ascunzătoarea şi traversează, în pas normal (IPO1) sau în pas alergător (IPO2 + IPO3), terenul de pază-apărare până la linia mediană. CC îi cere verbal lui AA să se oprească, AA nu dă atenţie cererii şi:

a) trece din pasul normal în pasul alergător şi îi atacă pe CC şi pe câine prin mişcări  de provocare şi sunete de alungare (IPO1)

b) fără să întrerupă pasul alergător, îi atacă pe CC şi pe câine cu bastonul prin mişcări de provocare şi sunete de alungare (IPO2 + IPO3)

Câinele trebuie întâmpinat cu un manşon ţinut elastic fără ca AA să se oprească. La întâmpinarea câinelui trebuie, în caz de necesitate, executată o mişcare spre lateral pentru a contrabalansa elanul câinelui. Câinele nu trebuie să execute nici un fel ocol, obligatoriu trebuie să atace direct iar AA trebuie să îi ofere condiţiile necesare. Când câinele a prins manşonul, AA se va plasa în poziţie laterală şi va începe deplasarea frontală. Aici trebuie evitată o rostogolire a câinelui. AA trebuie să împingă toţi câinii în aceeaşi direcţie. O împingere în direcţia CC nu este permisă.

AE trebuie să se poziţioneze în aşa fel încât să poată observa la toţi câinii comportamentul de atac, comportamentul în faza de solicitare, comportamentul în faza de prindere şi în faza de mişcare.

Durata fazei de solicitare este stabilită de AE, AA opreşte solicitarea la semnalul AE. Dacă atacul are dinamica dorită AE va avea o posibilitatea de apreciere optimă.

Orice acţiuni de ajutor sau mişcare care nu intră în atribuţiile AA la această probă, ca de exemplu: micşorarea vitezei de atac, primirea câinelui stând, devieri laterale exagerate înainte de prindere, ocolirea câinelui, oferirea braţului înainte de prindere, lipsa de încordare a braţului după prindere, intensitate diferită a atacului sau poziţiei modificată pentru atac slab, sunt interzise.

Comportamentul general al AA (valabil pentru toate exerciţiile)

AA trebuie să se comporte activ sau neutru în timpul exerciţiilor sau a fazelor unui exerciţiu.

Comportamentul AA la toate exerciţiile de pază-apărare trebuie să fie în aşa fel încât AE să poată observa faza de mişcare, de atac şi de prindere a câinelui, niciodată cu spatele la AE şi să păstreze permanent contact vizual cu AE.

După executarea unei faze manşonul trebuie ţinut normal, fară ca braţul să fie prea ridicat sau prea relaxat. Bastonul nu va fi ţinut la vederea câinelui ci se va ţine ascuns, în jos pe lângă corp.

Pentru ca după oprirea într-o poziţie fixă, câinele să dea drumul manşonului, AA nu trebuie să folosească nici o poziţie sau acţiune ajutătoare. După ce câinele a dat drumul manşonului, AA păstrează contact vizual cu câinele şi nu îi este permis să folosească acţiuni ajutătoare sau aptitudini agresive. Pentru a ţine câinele sub observaţie AA are voie, în cazul în care câinele îl încercuieşte, să se rotească şi el dar fără să facă mişcări bruşte.

Dacă un câine intră pe AA sau muşcă în timpul fazei de observaţie, AA trebuie să evite mişcări bruşte de apărare.

Un câine care la exerciţii de pază-apărare nu prinde manşonul sau care într-o fază de solicitare dă drumul sau slăbeşte manşonul va fi provocat de către AA până când AE hotăreşte încetarea exerciţiului. AA nu are voie în această situaţie să folosească acţiuni ajutătoare sau să oprească voluntar exerciţiul.

Câinii care nu dau drumul manşonului la oprirea din mişcare a AA sau la Cs a CC, nu au voie să fie obligaţi de AA să o facă.

Câinii care în timpul fazei de observaţie tind să se depărteze de AA, nu au voie să fie menţinuţi prin provocări într-o poziţie apropiată.

IV.    EXAMEN CÂINI UTILITARI            IPO  1

Constă din:                 

A.  Proba de urmă                        100 puncte

B.  Proba de subordonare       100 puncte

C. Proba de pază-apărare        100 puncte

Punctaj maxim                             300 puncte

A – PROBA DE URMĂ   IPO 1

Punctaj maxim la proba de urmă:  100 puncte

Prelucrarea urmei                             80 puncte

Obiecte 2×10 puncte:                       20 puncte

Caracteristici:

Limită de timp:    15 minute;

Urma conductorului:     300 de paşi, cel puţin;

Vechime urmă:    20 minute;

Unghiuri:   2 unghiuri drepte, în conformitate cu terenul;

Obiecte:      2 obiecte;

Se va folosi o lesă de 10 metri sau exerciţiul poate fi desfăşurat fără lesă.

Se va indica poziţia de start.

Reguli generale:

AE sau RE stabilesc traseul şi adaptabilitatea la teren. Ordinea concurenţilor este trasă la sorţi.

Urmele trebuie trasate diferit. Nu se permite ca obiectele şi urmele să fie poziţionate la fel pentru fiecare urmă trasată. În timp ce urma este trasată câinele nu trebuie să vadă traseul.

CC trebuie să arate AE obiectele înainte să traseze urma. Obiectele trebuie bine imprimate cu miros (minim 30 min.). Obiectele folosite pot fi din diferite materiale (piele, textile, lemn). Obiectele trebuie să aibă lungime de circa 10cm, lăţime 2-3cm, grosime 0,5-1cm şi nu trebuie prin culoare să se deosebească pregnant faţă de terenul urmei. Toate obiectele vor fi numerotate vizibil şi vor purta acelaşi număr cu cel al concurentului.

Locul de pornire al urmei, vatra de urmă, trebuie marcat cu un panou ori steguleţ care se va înfige în sol în partea stângă a punctului de plecare. CC va întârzia puţin la locul de plecare apoi va porni în direcţia indicată. Deplasarea şi unghiurile se fac cu pas normal. Primul obiect va fi amplasat după minim 100 de paşi pe prima sau pe a doua latură, al doilea obiect la finalul traseului. Mirosul urmei nu trebuie modificat la plasarea obiectelor. CC nu are voie să-şi târască picioarele sau să se oprească. Obiectele cu miros vor fi plasate pe urmă, nu lângă ea.

Obiectele trebuie lăsate din mers. Obiectele cu miros vor fi plasate pe urmă, nu lângă ea. După ce a depus ultimul obiect CC trebuie să mai facă câţiva paşi drept înainte.

AE şi asistentul său nu pot sta în zona în care echipa CCc caută. AE întrerupe exerciţiul dacă CC a ajuns la o distanţă de peste 10m de urmă. Exerciţiul va fi întrerupt în orice caz când AE are impresia că într-o anumită situaţie câinele nu mai poate relua căutarea din proprie iniţiativă.

Reguli de execuţie:

a)         Comandă sonoră: „CAUTĂ”

Cs sonore sunt permise numai la începutul prelucrării urmei şi după primul obiect indicat de către câine.

b)        Descrierea probei:

CC îşi pregăteşte câinele pentru urmă. Câinele poate căuta liber sau într-o lesă de 10m. Lesa poate fi legată peste spate, lateral sau printre picioarele anterioare/posterioare ale câinelui.. Ea poate fi prinsă direct de zgardă, dar aceasta să nu fie pe strangulant, ori de un ham de urmă (pe piept sau pe spate, fără alte curele suplimentare). În cazul utilizării hamului se ia zgarda cîinelui.

Când sunt chemaţi, CCc se vor prezenta la AE şi anunţă modul de semnalizare a obiectelor. Folosirea forţei nu este permisă înaintea, la începutul sau pe durata exerciţiului de căutare.

La semnalul AE, câinele este dus încet şi poziţionat pe locul de start.

Câinele trebuie să adulmece urma sigur, liniştit, cu nasul în jos. Apoi trebuie să urmeze traseul cu nasul în jos, într-un ritm constant. CC va rămâne la 10 metri în spatele câinelui fie că foloseşte sau nu o lesă. Lesa trebuie ca atunci când este ţinută de CC să nu fie  întinsă. Câinele trebuie să ia unghiurile sigur pe sine. După primul unghi câinele trebuie să prelucreze urma în acelaşi ritm.

În momentul în care câinele localizează un obiect fie îl va aporta, fie îl va indica prin lătrat imediat şi convingător, fără o presiune a CC. La aportare câinele poate rămâne în picioare, se poate aşeza sau poate veni înapoi la CC. Se va penaliza plecarea cu obiectul în gură sau apucarea acestuia în poziţia culcat. Indicarea obiectelor prin lătrat se poate efectua din poziţia culcat, şezi sau în picioare. Alternarea acestor trei poziţii este permisă numai la indicarea prin lătrat a obiectelor.

După ce obiectul a fost aportat sau indicat, CC lasă lesa pe pământ şi se apropie de câinele său. Prin ridicarea obiectului CC va arăta că acesta a fost descoperit de câine.  In continuare CC va lua lesa şi va comanda câinelui să caute din nou.

La sfârşitul urmei CC va preda AE toate obiectele găsite.

c)         Notare:

Ritmul de căutare nu este un criteriu de apreciere dacă urma este parcursă intens, regulat şi convingător iar câinele demonstrează o bună prelucrare a urmei. Insistenţa convingătoare a câinelui, fără a părăsi urma, nu este greşeală.

Se vor penaliza: nasul ridicat, încercuirea unghiurilor, ajutor verbal sau prin lesă, încurajări repetate, luarea greşită a obiectului.

Dacă CC părăseşte urma cu mai mult de o lungime de lesă exerciţiul este întrerupt.

Dacă câinele părăseşte urma şi este tras înapoi de CC, AE dă ordin să fie urmat câinele. Dacă această indicaţie nu este respectată AE trebuie să întrerupă exerciţiul.

Dacă după 15 minute de la începerea urmei nu s-a ajuns la capătul urmei, AE va întrerupe exerciţiul. Performanţa arătată până la întrerupere va fi punctată.

Se consideră greşeală cazul în care câinele semnalizează găsirea unui obiect prin aportare şi a celuilalt obiect prin indicare. Se punctează numai semnalizările corecte ale obiectului.

Pentru obiecte care nu au fost aportate sau indicate nu se dau puncte. Acordarea punctelor pentru prelucrarea urmei se efectuează în funcţie de lungimea şi gradul de dificultate al traseului. Aprecierea prelucrării laturilor din traseu se face cu note şi puncte.

Dacă câinele rămâne mai mult timp într-un loc fără să caute, exerciţiul poate fi întrerupt de AE chiar dacă câinele se mai află pe traseu.

Această probă este încheiată atunci când AE anunţă punctajul.

B – PROBA DE SUBORDONARE   IPO 1

Punctajul maxim la proba de subordonare : 100 puncte

Exerciţiul 1       Conducere fără lesă                               20 puncte

Exerciţiul 2       Sezi din mişcare                                      10 puncte

Exerciţiul 3       Culcat din mers cu apel                       10 puncte

Exerciţiul 4       Aport pe sol                                              10 puncte

Exerciţiul 5       Aport peste obstacol                            15 puncte

Exerciţiul 6       Aport peste palisadă                              15 puncte

Exerciţiul 7       Trimitere înainte cu culcat                 10 puncte

Exerciţiul 8       Rămânere cu distragerea atenţiei    10 puncte

Reguli generale:

AE dă comanda de începere a unui exerciţiu. Toate celelalte faze ale unui exerciţiu, ca întoarcerile, oprirea, schimbarea de ritm de mers, etc., se vor face fără indicaţia AE. CC îi este permis să solicite aceste indicaţii de la AE.

Câinele trebuie să execute exerciţiile repede şi cu plăcere.

Comenzile verbale sunt compuse dintr-un singur cuvânt, scurte şi vorbite normal. Pot fi făcute în orice limbă, trebuie însă să fie aceleaşi pentru aceeaşi comandă. Se acceptă comenzi prin semn efectuate cu o singură mână. În cazul în care câinele nu execută după trei comenzi un exerciţiu sau o fază a unui exerciţiu, acest exerciţiu nu va fi notat şi va fi întrerupt. Numai la chemarea câinelui, la apel, poate fi folosit şi numele câinelui. Numele câinelui în legătură cu orice altă comandă se consideră comandă dublă şi se depunctează.

În poziţia de bază câinele stă lipit şi drept în partea stângă a CC în aşa fel încât umărul câinelui să fie la nivelul genunchiului stâng al CC. Fiecare exerciţiu începe şi se termină cu poziţia de bază. Luarea poziţiei de bază la începutul exerciţiului este permisă o singură dată. O recompensă verbală “BRAVO” este permisă numai după încheierea exerciţiului şi numai în poziţia de bază. După aceea CC poate adopta o nouă poziţie de bază. De fiecare dată între recompensă şi luarea unei noi poziţii de bază şi începerea exerciţiului următor se va face o pauză de circa 3 secunde.

Toate exerciţiile încep din locuri marcate şi din poziţia de bază. CCc trebuie să ia poziţia de bază apoi să parcurgă între minim 10 paşi şi maxim 15 paşi după care poate da comanda pentru îndeplinirea exerciţiului. La aport CCc iau poziţia de bază pe locul marcat CC nu are voie să-l părăsească.

Între fazele exerciţiilor trebuie ţinute pauze (circa 3 secunde) înainte de darea unei noi comenzi.

Conducerea fără lesă trebuie arătată şi la eventualele deplasări între exerciţii şi la aducerea aportorului, atunci când se ia aportorul de pe suportul său. O calmare a câinelui sau un joc cu aportorul nu sunt permise, aportorul nu se dă câinelui înainte de aruncare.

La întoarcerea la câine, CC poate trece în poziţia de bază direct prin faţa câinelui în partea dreaptă a acestuia cu o întoarcere pe loc stânga-împrejur ori prin ocolirea pe la stânga şi prin spate a câinelui său. Întoarcerea pe loc trebuie făcută totdeauna de CC spre stânga.

La trecerea câinelui din poziţia frontală în poziţia de bază, câinele poate să treacă în stânga CC fie prin ocolire prin dreapta şi spatele CC, fie prin faţa sa luând poziţia de şezi direct în stânga CC printr-un salt sau mers înapoi. Întoarcerea trebuie să fie făcută întotdeauna la fel în cadrul unui exerciţiu.

Obstacolul are o înălţime de 100cm şi o lăţime de 150cm.

Palisada este compusă din doi pereţi înclinaţi uniţi în partea superioară având 150cm lăţime şi 191cm înălţime. La sol distanţa dintre cei doi pereţi este atât de mare încât înălţimea verticală să fie de 180cm. Toată suprafaţa pereţilor trebuie să fie acoperită cu un material antiderapant. Pe pereţi sunt plasate în partea superioară trei bare ajutătoare de 24/48mm.

Toţi câinii examinaţi trebuie să treacă peste aceleaşi obstacole.

La exerciţiile de aport sunt permise numai butucele din lemn în greutate de 650 grame. Butucelele de aport sunt puse la dispoziţie de organizator şi trebuie să fie aceleaşi pentru toţi câinii. La toate exerciţiile de aport este interzis să se dea câinilor obiectele de aport în gură înainte de exerciţiu.

Dacă CC uită să execute un exerciţiu, va fi atenţionat de AE, fără a fi depunctat, să repete exerciţiul omis.

Reguli de execuţie:

1.   Conducere fără lesă:   10 puncte

a)            Comandă sonoră:         „PAS” – „TRECI”

Cs este permisă la fiecare început de exerciţiu, după fiecare oprire şi la schimbarea ritmului de mers.

b)           Descrierea exerciţiului:

CC se duce cu câinele său la AE, îşi aşează câinele în poziţia de bază şi se prezintă. CCc iau din nou poziţia de bază pe locul de start. La comanda sonoră „PAS” câinele trebuie să urmeze CC, atent, bucuros şi în linie dreaptă, rămânând cu umărul său în dreptul genunchiului stâng al CC. Când CC se opreşte, câinele trebuie să se aşeze imediat, din proprie iniţiativă şi în poziţie corectă.

La începutul exerciţiului CC merge 50 paşi înainte, fără să se oprească, iar după întoarcere va parcurge câte 10-15 paşi în care trebuie să execute pasul alergător şi pasul lent (fiecare câte 10 paşi minim). Schimbarea ritmului de mers de la pas alergător la pas lent trebuie să fie executată fără paşi intermediari normali. Tipurile de mers trebuie să se deosebească clar în viteză. La pas normal se vor efectua întoarcerea pe mâna stângă, întoarcerea pe mâna dreaptă şi o întoarcere stânga-împrejur. Oprirea se face cel puţin o dată în timpul mersului la pas normal.

În timp ce CC merge pe prima latură trebuie efectuate două focuri de armă (6mm calibru) la intervale de 5 sec şi la o distanţă de cel puţin 15 paşi de câine. Câinele trebuie să se comporte indiferent la focurile de armă. În cazul în care câinele se sperie de focul de armă, va fi descalificat. Dacă câinele va deveni nervos acest lucru se va considera acceptabil atâta timp cât câinele rămâne sub controlul CC. Se va acorda maxim de punctaj doar unui câine care va rămâne indiferent la zgomotele provocate de armă. Câinii agresivi sau foarte timizi vor fi descalificaţi.

La sfârşitul exerciţiului CC trebuie să se îndrepte spre un grup minim 4 persoane, să înconjoare o persoană prin dreapta şi o persoană prin stânga şi să se oprească cel puţin o dată în mijlocul grupului. AE are dreptul să solicite o reluare a exerciţiului. CCc  părăsesc grupa şi revin pe locul de start.

c)           Notare:

Se vor penaliza rămânerea în urmă, înaintarea prea repede şi abaterea de la drum, precum şi ezitarea CC la întoarceri, aşezatul încet sau şovăitor, comenzile suplimentare, neatenţia la deplasări sau întoarceri, lipsa de concentrare în toate fazele, ajutatul din corp şi constrângerile.

2.   Sezi din mişcare  – 10 puncte

a)            Comenzi sonore:          „PAS”,  „SEZI”

b)          Descrierea exerciţiului:

Din locul de start CC pleacă drept în faţă cu câinele liber la picior. După 10-15 paşi, la Cs sau Cm „SEZI”, câinele trebuie să se aşeze imediat, fără ca şi CC să îşi întrerupă mersul sau să se întoarcă spre câine. După alţi 30 de paşi CC se opreşte şi se întoarce cu faţa către câine.

La semnalul AE,  CC merge înapoi la câinele său şi ia poziţia de bază.

c)           Notare:

Se vor penaliza greşeli pe parcurs, aşezarea înceată, incorectă sau în unghi faţă de direcţia de înaintare, aşteptarea nervoasă sau neliniştită.

Dacă câinele în loc să stea se întinde în culcat sau rămâne în picioare se scad 5 puncte.

3.   Culcat din mers cu apel:  10 puncte

a)           Comenzi sonore:          „PAS”,  „CULCAT”,  „AICI”,  „TRECI”

b)           Descrierea exerciţiului:

Din locul de start CC pleacă drept în faţă cu câinele liber la picior. După 10-15 paşi, la Cs sau la Cm „CULCAT”, câinele trebuie să se culce imediat, fără ca şi CC să îşi întrerupă mersul sau să se întoarcă spre câine. După alţi 30 de paşi efectuaţi în linie dreaptă CC se opreşte şi se întoarce către câinele său care stă liniştit. La semnalul AE, CC îşi cheamă câinele cu Cs sau Cm „AICI”. Când dă comanda de apel CC poate folosi şi numele câinelui. Câinele trebuie să vină bucuros şi cu mers rapid la CC şi să se aşeze frontal. La o Cs sau Cm „TRECI” câinele trebuie să se aşeze în poziţia de bază.

c)           Notare:

Se vor penaliza greşeli pe parcurs, culcarea cu mâna, culcarea înceată, incorectă sau în unghi faţă de direcţia de înaintare, nervozitatea sau neliniştea în culcat, apropierea înceată ori urmărirea înceată a CC, greşeli la aşezarea frontală sau de bază.

Dacă la comanda de culcare câinele se aşează sau rămâne ridicat aceasta se scad 5 puncte.

4.   Aport pe sol:  10 puncte

a)            Comandă sonoră:         „APORT”,  „LASĂ”,  „TRECI”

b)           Descrierea exerciţiului:

Din poziţia de bază, luată pe locul marcat pentru aportare, CC aruncă un aportor (obiect de aport din lemn de 650g) la circa 10 paşi depărtare. Comanda sonoră „APORT” se poate da numai când obiectul nu se mai mişcă. Câinele care stă liber în şezi lângă CC său trebuie, la Cs „APORT”, să alerge repede la aportor, să îl ridice imediat şi să-l aducă direct la CC cu un mers la fel de rapid. Câinele trebuie să se aşeze în faţa CC şi să ţină aportorul în gură până când CC i-l va lua după o scurtă pauză cu Cs „LASĂ”. La Cs sau Cm „TRECI” câinele va reveni în poziţia de bază.

CC nu are voie să părăsească locul marcat pentru aportare pe toată durata exerciţiului.

c)            Notare:

Se vor penaliza greşeli la poziţia de bază, alergatul încet, greşeli în apucarea aportorului, scăpatul aportorului, joaca sau roaderea aportorului. Aruncarea prea scurtă a aportorului este şi ea depunctată.

Dacă CC părăseşte sau depăşeşte locul marcat pentru aportare înainte de terminarea exerciţiului, acest exerciţiu este notat cu nesatisfăcător.

5.   Aport peste obstacol:   15 puncte

a)            Comenzi sonore:          „HOP”,  „APORT”,  „LASĂ”,  „TRECI”

b)           Descrierea exerciţiului:

CC ia poziţia de bază la o distanţă de cel puţin 5 paşi înainte de obstacol, în timp ce câinele stă liber în şezi lângă el. Apoi CC aruncă aportorul (obiect de aport din lemn de 650g) peste obstacolul înalt de 100cm. La Cs „HOP”  & „APORT” & „HOP” câinele trebuie să sară peste obstacol fără să-l atingă, să fugă la aportor, să îl aporteze şi să se întoarcă la CC sărind înapoi obstacolul, fără atingere.

Câinele trebuie să se aşeze în faţa CC şi să ţină obiectul în gură până când CC i-l va lua după o scurtă pauză cu Cs „LASĂ”. La Cs sau Cm „TRECI” câinele va reveni în poziţia de bază.

CC nu are voie să părăsească locul de staţionare pe toată durata exerciţiului.

c)         Notare:

Se vor penaliza greşeli la poziţia de bază, săritul încet, alergatul încet, greşeli în apucarea aportorului, scăpatul aportorului, joaca sau roaderea aportorului. Aruncarea prea scurtă a aportorului este şi ea depunctată. Ajutoare din partea CC, fără schimbarea poziţiei acestuia, în timpul exerciţiului se depunctează.

Pentru atingerea uşoară a obstacolului se scad pe săritura câte 1 punct, pentru sprijinire 2 puncte.

Dacă obiectul nu este aruncat corect AE poate să decidă rearuncarea fără depunctare. Câinele trebuie să rămână pe loc în poziţia şezi.

Împărţirea punctelor pentru obstacol (notare parţială)

Săritura înainte Aportul Săritura înapoi
5 puncte 5 puncte 5 puncte

O notare parţială este posibilă doar dacă 2 dintre cele 3 faze sunt îndeplinite corect.

Săriturile şi aportul fără greşeală   – 15 puncte

Săritura înainte sau înapoi neefectuată, obiectul adus fără greşeală    –  10 puncte

Săriturile fără greşeală, aportul neefectuat     – 10 puncte

Dacă CC părăseşte sau depăşeşte locul marcat pentru aportare înainte de terminarea exerciţiului, acest exerciţiu este notat cu nesatisfăcător.

6.   Aport peste palisadă:  15 puncte

a)         Comenzi sonore:          „HOP”,  „APORT”,  „LASĂ”,  „TRECI”

b)        Descrierea exerciţiului:

CC ia poziţia de bază la o distanţă de cel puţin 5 paşi înainte de palisadă, în timp ce câinele stă liber în şezi lângă el. Apoi CC aruncă aportorul (obiect de aport din lemn de 650g) peste planul înclinat. La Cs „HOP”  & „APORT” & „HOP” câinele trebuie să sară peste palisadă prin căţărare, să fugă la aportor, să îl aporteze şi să se întoarcă la CC trecând înapoi peste palisadă. Câinele trebuie să se aşeze în faţa CC şi să ţină obiectul în gură până când CC i-l va lua după o scurtă pauză cu Cs „LASĂ”. La Cs sau Cm „TRECI”câinele va reveni în poziţia de bază.

CC nu are voie să părăsească locul de staţionare pe toată durta exerciţiului.

c)         Notare:

Se vor penaliza greşeli la poziţia de bază, săritul încet, alergatul încet, greşeli în apucarea aportorului, scăpatul aportorului, joaca sau roaderea aportorului. Aruncarea prea scurtă a aportorului este şi ea depunctată. Ajutoare din partea CC, fără schimbarea poziţiei acestuia, în timpul exerciţiului se depunctează.

Dacă obiectul nu este aruncat corect AE poate să decidă rearuncarea fără depunctare. Câinele trebuie să rămână pe loc în poziţia şezi.

Împărţirea punctelor pentru palisadă (notare parţială)

Săritura înainte Aportul Săritura înapoi
5 puncte 5 puncte 5 puncte

O notare parţială este posibilă doar dacă 2 dintre cele 3 faze sunt îndeplinite corect.

Săriturile şi aportul fără greşeală                                                                         15 puncte

Săritura înainte sau înapoi neefectuată, obiectul adus fără greşeală   10 puncte

Săriturile fără greşeală, aportul neefectuat                                                     10 puncte

Dacă CC părăseşte sau depăşeşte locul marcat pentru aportare înainte de terminarea exerciţiului, acest exerciţiu este notat cu nesatisfăcător.

7.   Trimitere înainte cu culcat:  10 puncte

a)            Comenzi sonore:          „ÎNAINTE”,  „CULCAT”,  „ŞEZI”

b)           Descrierea exerciţiului:

La semnalul dat de AE, CC trebuie să plece de la locul de start în linie dreaptă cu câinele liber la picior. După aproximativ 10-15 paşi, CC trebuie să se oprească şi să dea Cs „ÎNAINTE”, simultan poate da o Cm cu o singură mână. Câinele trebuie să alerge cel puţin 30 de paşi în linie dreaptă în direcţia indicată. La semnalul AE, CC dă Cs „CULCAT” la care câinele trebuie să se culce imediat. În luarea poziţiei culcat câinele are voie să se întoarcă înspre CC. La semnalul dat de AE, CC trebuie să se meargă la câine şi să se poziţioneze în partea lui dreaptă, aducând după circa 3 secunde, la semnalul AE,  câinele în poziţia de bază prin folosirea unei Cs sau Cm „ŞEZI”.

c)         Notare:

Se vor penaliza greşeli la poziţia de bază, fuga conductorului după câine, mersul înainte prea încet, puternica deviere laterală, distanţa prea mică, culcatul şovăitor sau prea lent, comportament agitat în culcat sau ridicarea câinelui înainte de comandă.

8.   Rămânerea pe loc cu distragerea atenţiei                               10 puncte

a)            Comenzi sonore:          „CULCAT”,  „PE LOC”,  „ŞEZI”

b)           Descrierea exerciţiului:

Înainte de începutul probei de subordonare cu un alt câine, CC trebuie să aşeze câinele său în poziţie culcat cu Cs „CULCAT” pe locul de aşteptare indicat de AE. La semnalul AE, CC părăseşte câinele putând opţional să dea Cs „PE LOC”. Nici lesa şi nici vreun alt obiect nu trebuie lăsate lângă câine. CC trebuie să se îndepărteze cel puţin 30 de paşi, spre interiorul terenului, să se oprească şi să stea liniştit în raza vizuală a câinelui, întors cu spatele la câine. Câinele trebuie să rămână liniştit în  culcat fără nici o intervenţie din partea CC, în timp ce altă echipă formată din conductor şi câine trec prin exerciţiile 1-6. La semnalul AE, CC trebuie să meargă şi să se poziţioneze în partea dreaptă a câinelui său. După circa 3 secunde, la alt semnal al AE, CC  printr-o Cs „SEZI” comandă câinelui să ia rapid poziţia de bază.

c)            Notare:

Se vor penaliza comportamentul neliniştit al CC ca şi alte ajutoare ascunse, nelinişte în culcat a câinelui, prea rapidă ridicare în şezi a câinelui. Dacă câinele vine spre CC în timp ce acesta se îndreaptă spre el se depunctează cu până la 3 puncte.

Dacă câinele se ridică în şezi sau în picioare fără să părăsească poziţia se face o punctare parţială. Dacă câinele se deplasează cu mai mult de 3m din poziţia iniţială înainte ca celălalt câine să încheie exerciţiul 3 se notează cu 0 puncte. Dacă părăseşte poziţia după încheierea exerciţiului 3 atunci primeşte o notare parţială.

Această probă este încheiată când AE anunţă punctajul.

C – PROBA DE PAZĂ-APĂRARE   IPO 1

Punctaj maxim la proba de pază-apărare      100 puncte

Exerciţiul 1      Scotocire                                                          5 puncte

Exerciţiul 2      Atitudine şi lătrat                                         10 puncte

Exerciţiul 3      Oprire încercare de evadare                    20 puncte

Exerciţiul 4      Respingere atac din supraveghere        35 puncte

Exerciţiul 5      Atac lansat                                                      30 puncte

Reguli generale:

Terenul de muncă pentru proba de pază-apărare trebuie să aibă dispuse 6 ascunzători, câte 3 pe fiecare parte. Locurile marcate trebuie să fie vizibile pentru AE, AA şi CC.

AA trebuie să fie dotat cu manşon de protecţie, echipament de protecţie şi baston moale. Echipamentul de protecţie trebuie să fie din materiale specifice. Dacă este necesar ca AA să ţină câinele sub observaţie nu este obligatoriu să stea nemişcat. Nu-i este permis să aibă un comportament agresiv şi nici să facă mişcări de apărare. Felul în care CC va lua bastonul de la AA la alegerea CC.

Până la 6 câini se va folosi un singur AA. Peste 6 câini se vor folosi doi AA.

Câinii care nu sunt controlaţi de CC, care nu dau drumul manşonului decât după o puternică intervenţie a CC, care muşcă de alte părţi ale corpului decât cele prevăzute trebuie descalificaţi. Ei nu primesc notarea TSB.

La câinii care nu reuşesc la exerciţiul de atac sau care trebuie ajutaţi sau stimulaţi se întrerupe proba de pază-apărare. Ei nu vor fi notaţi. Testul de aptitudini naturale TSB se va da în consecinţă. Comanda pentru „LASĂ” este permisă o singură dată la exerciţiul de apărare.

Notarea cu privire la comanda „LASĂ” este dată de tabelul de mai jos:

Fără comandă 

suplimentară

cu dat drumul şovăitor

Prima comandă suplimentară 

cu dat drumul

imediat

Prima comandă suplimentară 

cu dat drumul

şovăitor

A doua comandă suplimentară 

cu dat drumul

imediat

A doua comandă suplimentară 

cu dat drumul şovăitor

A doua comandă 

suplimentară

fără dat drumul

0,5 – 3,0 3,0 3,5 – 6,0 6,0 6,5 – 9,0 DESCALIFICARE

Reguli de execuţie:

1.   Scotocire:     5 pct

a)            Comenzi sonore:          „CAUTĂ sau ÎNAINTE”,  „AICI”

Cs de chemare „AICI” poate fi însoţită de numele câinelui.

b)           Descrierea exerciţiului:

AA se deplasează spre ultima ascunzătoare fără să fie văzut de câine. CC cu câinele fără lesă, sunt postaţi între a patra şi a cincea ascunzătoare, astfel încât să existe două posibilităţi de căutare. Proba de pază-apărare începe la semnalul AE.

Printr-o scurtă Cs „CAUTĂ” şi Cm prin indicarea cu braţul drept sau stâng a direcţiei de urmat, CC trimite câinele să se îndrepte repede spre a cincea ascunzătoare şi să o cerceteze dându-i ocol în căutarea AA.   După  aceea,  CC  va  da  comanda  „AICI”  şi  în  timp  ce  câinele se întoarce,  prin Cs

„CAUTĂ” şi  cu Cm corespunzătoare  îl îndreaptă spre a şasea ascunzătoarea unde se află AA. CC se va deplasa cu pas normal pe o linie mediană fără a avea nevoie să o părăsească în timpul patrulării câinelui. Câinele trebuie să se afle totdeauna înaintea CC. Când câinele a ajuns la ultima ascunzătoare, CC se opreşte şi nu mai are voie să dea Cs ori alte semnale.

c)            Notare:

Se vor penaliza greşelile de execuţie, dificultăţi în controlul câinelui, limitări în direcţionarea câinelui, ocolirea largă a ascunzătorilor, necercetarea ascunzătorii cinci.

Se apreciază hotărârea şi precizia căutării la mersul între ascunzători şi la ocolirea ascunzătorilor.

2.  Atitudine şi lătrat :    10 pct

a)            Comenzi sonore:          „AICI”,  „TRECI”

Cs de chemare „AICI” poate fi însoţită de numele câinelui.

b)           Descrierea exerciţiului:

Câinele trebuie să se oprească în faţa AA şi să îl latre neîntrerupt. Câinele nu are voie să sară pe AA, să îl atingă sau să apuce manşonul. După ce îl latră circa 20 secunde, la semnalul AE, CC se apropie până la 5 paşi de ascunzătoare. La indicaţia AE, CC îşi cheamă câinele în poziţia de bază.

c)            Notare:

Se vor penaliza probleme la oprirea în faţa AA şi la luarea atitudinii faţă de acesta, solicitarea lătratului şi poziţia înghesuită pe AA până la comanda neinfluenţată de AE sau de apropierea CC.

Pentru lătrat neîncetat se acordă 5 puncte. Dacă câinele latră slab se dau 2 puncte, câinele care nu latră deloc dar rămâne atent la AA va pierde 5 puncte.

La deranjarea AA prin împingeri ori sărituri pe el se scad 2 puncte, la apucarea puternică a manşonului se scad până la 9 puncte.

Dacă câinele părăseşte poziţia de supraveghere şi semnalizare înainte de semnalul AE pentru părăsirea liniei mediane de către CC se poate retrimite câinele să repete exerciţiul.

Dacă câinele rămâne la AA şi nu vine la CC la chemarea acestuia, proba de pază-apărare poate continua dar acest exerciţiu va fi notat nesatisfăcător. Dacă câinele nu răspunde la comenzi ori părăseşte AA din nou după retrimitere proba de pază-apărare va fi întreruptă.

Dacă în timp ce CC se aproprie de ascunzătoare câinele vine spre el sau vine înainte de comandă spre CC, exerciţiul va fi notat parţial nesatisfăcător.

3.   Oprirea  încercării  de  evadare :    20 pct

a)            Comenzi sonore:          „PAS”,  „LASĂ”,  „CULCAT”,

b)           Descrierea exerciţiului:

La semnalul AE, CC îl somează pe AA să iasă din ascunzătoare. AA merge cu pas normal spre locul marcat pentru încercarea de evadare. La semanalul AE, CC cu câinele la liber se îndreaptă spre locul marcat pentru supraveghere. Distanţa dintre AA şi câine va fi de 5 paşi. CC lasă câinele în poziţia culcat şi se îndreaptă spre ascunzătoare. Din spatele ascunzătorii CC va trebui să vadă câinele, AA şi AE. La semnalul AE, AA încearcă să evadeze prin fugă. Câinele trebuie să-l oprească prin prindere  energică fără să primească vreo comandă de la CC. Câinele are voie să prindă AA numai de manşonul de protecţie. La semnalul AE, AA se opreşte iar câinele trebuie să dea drumul imediat manşonului când AA rămâne în poziţie fixă. CC poate să dea o Cs „LASĂ”.

Dacă câinele nu dă drumul la prima Cs, CC poate să mai folosească încă două Cs „LASĂ” suplimentare. Dacă câinele nu lasă la a treia Cs este descalificat. CC trebuie să stea nemişcat şi să nu influenţeze câinele în timp ce dă Cs „LASĂ”. După ce dă drumul manşonului, câinele trebuie să rămână lângă AA şi să-l păzească atent.

c)            Notare:

Se apreciază viteza, reacţia energică şi urmărirea cu o puternică prindere şi o eficientă reţinere, o priză fermă şi o lăsare promtă, supravegherea atentă a AA în primii paşi de fugă.

Se vor penaliza greşeli ale elementelor importante.

Dacă câinele nu este atent în faza de supraveghere este depunctat cu 1 punct, dacă este foarte neatent cu 2 puncte. Dacă nu îl supraveghează de loc dar rămâne lângă AA se depunctează cu 3 puncte. Dacă câinele îl părăseşte pe AA sau CC este nevoit să dea o Cs pentru a-l obliga să rămână lângă AA se întrerupe proba de pază–apărare.

4.   Respingerea unui atac din faza de supraveghere:   35 pct

a)            Comenzi sonore:          „LASĂ”,  „TRECI”,

b)           Descrierea exerciţiului:

După o fază de supraveghere de circa 5 secunde, la semnalul AE, AA atacă câinele. Câinele trebuie să se apere energic prin apucare fermă a manşonului, fără ca CC să intervină. După ce a prins manşonul AA îi aplică două lovituri cu bastonul peste umeri. La semnalul AE, AA se opreşte şi câinele trebuie să dea drumul imediat manşonului. CC poate să dea o comandă pentru „LASĂ”.

Dacă câinele nu lasă după prima Cs atunci CC poate primi de la AE permisiunea de a da până la alte două comenzi suplimentare pentru „LASĂ”. Dacă câinele nu a lăsat nici după a treia Cs (una permisă şi două suplimentare) atunci este descalificat. Când dă comanda CC trebuie să stea liniştit şi nemişcat. După ce a dat drumul manşonului, câinele trebuie să-l urmărească atent pe AA şi să stea aproape de el. La semnalul AE, CC se duce direct către câinele lui în pas normal şi îl aduce în poziţia de bază. Bastonul nu este luat de la AA.

c)            Notare:

Se apreciază: muşcătura rapidă şi fermă, priza plină şi sigură până la lăsare, după lăsare o atentă şi apropiată supraveghere a AA.

Se vor penaliza nerealizarea principalelor elemente ale exerciţiului şi Cs suplimentare.

Dacă în faza de supraveghere câinele este uşor neatent sau puţin agresiv exerciţiul va fi depunctat cu 1 punct, dacă câinele este foarte neatent sau foarte agresiv exerciţiul va fi depunctat cu 2 puncte. Dacă câinele nu îl supraveghează deloc pe AA dar rămâne lângă el exerciţiul va fi depunctat cu 3 puncte.

Dacă în timp ce CC se aproprie, câinele vine spre el, exerciţiul va fi notat cu nesatisfăcător. Dacă câinele îl părăseşte pe AA înainte de semnal sau dacă CC este nevoit să dea o Cs pentru a-l obliga să rămână lângă AA atunci se va întrerupe proba de pază–apărare.

5.   Atac lansat:     30 pct

a)            Comenzi sonore:          „SEZI”,  „ATAC”,  „LASĂ”,  „TRECI”,  „PAS”,

b)           Descrierea exerciţiului:

CC şi câinele se poziţionează pe locul marcat pentru atac care se află la mijlocul traseului, în dreptul primei ascunzători. Câinele poate fi ţinut de zgardă dar CC nu are voie să-l stimuleze. La semnalul AE, AA echipat cu un baston iese de după ascunzătoare şi merge spre linia de mijloc în pas normal. CC îl somează să se oprească strigându-i de două ori „STAI”.  După ce AA nu a luat în seamă avertizările CC, el se îndreaptă în pas alergător spre CCc şi îi atacă frontal. Când AA s-a apropiat de CCc la distanţa de 30-40 paşi, la semnalul AE, CC îşi lasă câinele liber şi îi dă Cs „ATAC”. Câinele trebuie să oprească atacul cu prindere energică, fără să şovăie, având voie să prindă doar de manşonul de protecţie. CC nu are voie să părăsească poziţia. La semnalul AE, AA opreşte acţiunea agresivă şi rămâne nemişcat iar câinele trebuie să dea drumul manşonului. CC poate să dea o Cs pentru „LASĂ”.

Dacă câinele nu lasă după prima Cs atunci CC poate primi de la AE permisiunea de a da până la alte două comenzi suplimentare pentru „LASĂ”. Dacă câinele nu a lăsat nici după a treia Cs (una permisă şi două suplimentare) atunci este descalificat. Când dă comanda CC trebuie să stea liniştit şi nemişcat. După ce a dat drumul manşonului, câinele trebuie să-l urmărească atent pe AA şi să stea departe de el. La semnalul AE, CC se duce direct către câinele lui în pas normal şi îl aduce în poziţia de bază. CC percheziţionează AA iar bastonul este luat de la AA.

Urmează o escortare laterală a AA până la AE pe o distanţă de circa 20 paşi. O Cs „PAS” pentru mersul la picior este permisă. Câinele trebuie să meargă în partea dreaptă a AA în aşa fel încât câinele să se afle între CC şi AA. Câinele trebuie să-l supravegheze atent pe AA în timpul escortării dar nu are voie să sară pe el sau să-l muşte. Grupul se opreşte în faţa AE.

CC predă bastonul la AE şi anunţă incheierea probei de pază-apărare. Înainte de a se anunţa notarea, la indicaţia AE, câinele este legat în lesă.

c)         Notare:

Se apreciază: atacul energic cu muşcătura puternică, impactul cu AA, priza rapidă, fermă şi plină până la lăsare, după lăsare supraveghere atentă şi apropiată a AA.

Se vor depuncta nerealizarea principalelor elemente ale exerciţiului.

Dacă în faza de supraveghere câinele este uşor neatent sau puţin agresiv exerciţiul va fi depunctat cu un punct, dacă câinele este foarte neatent sau foarte agresiv exerciţiul va fi depunctat cu două puncte. Dacă câinele nu îl supraveghează deloc pe AA dar rămâne lângă el exerciţiul va fi depunctat cu 3 puncte.

Dacă în timp ce CC se apropie, câinele vine spre el, exerciţiul va fi notat cu nesatisfăcător. Dacă câinele îl părăseşte pe AA înainte de semnal sau dacă CC este nevoit să dea o Cs pentru ca să rămână la AA atunci se va întrerupe proba de pază–apărare.

Această probă este încheiată când AE anunţă punctajul.

 

V.     EXAMEN CÂINI UTILITARI            IPO  2

Constă din:                 

A.  Proba de urmă                                   100 puncte

B.  Proba de subordonare                  100 puncte

C. Proba de pază-apărare                   100 puncte

Punctaj maxim:   300 puncte

A – PROBA DE URMĂ    IPO 2

Punctaj maxim la proba de urmă:     100 puncte

Prelucrarea urmei:                80 puncte

Obiecte 2×10 puncte:            20 puncte

Caracteristici:

Limită de timp:    15 minute;

Urma străină:       400 de paşi, cel puţin, trasare pe trei laturi;

Vechime urmă:    30 minute;

Unghiuri:                2 unghiuri drepte, în conformitate cu terenul;

Obiecte:                   2 obiecte;

Se va folosi o lesă de 10 metri sau exerciţiul poate fi desfăşurat fără lesă.

Se va indica poziţia de start.

Reguli generale:

AE sau RE stabilesc traseul şi adaptabilitatea la teren. Ordinea concurenţilor este trasă la sorţi, încă o dată, în prezenţa AE, după trasarea urmelor.

Urmele trebuie trasate diferit. Nu se permite ca obiectele şi urmele să fie poziţionate la fel pentru fiecare urmă trasată. În timp ce urma este trasată CC şi câinele nu trebuie să vadă traseul.

Trasatorul de urmă trebuie să arate arbitrului obiectele înainte să traseze urma. Obiectele trebuie bine imprimate cu miros (minim 30 min.). Obiectele folosite pot fi din diferite materiale (piele, textile, lemn). Obiectele trebuie să aibă lungime de circa 10cm, lăţime 2-3cm, grosime 0,5-1cm şi nu trebuie prin culoare să se deosebească pregnant faţă de terenul urmei. Toate obiectele vor fi numerotate vizibil şi vor purta acelaţi număr cu cel al concurentului.

Locul de pornire al urmei, vatra de urmă, trebuie marcat cu un panou ori steguleţ care se va înfige în sol în partea stângă a punctului de plecare. Trasatorul va întârzia puţin la locul de plecare apoi va porni în direcţia indicată. Deplasarea şi unghiurile se fac cu pas normal. Primul obiect va fi amplasat după minim 100 de paşi pe prima sau pe a doua latură, al doilea obiect la finalul traseului. Mirosul urmei nu trebuie modificat la plasarea obiectelor. Trasatorul nu are voie să-şi târască picioarele sau să se oprească.

Obiectele trebuie lăsate din mers. Obiectele cu miros vor fi plasate pe urmă, nu lângă ea. După ce a depus ultimul obiect trasatorul de urmă trebuie să mai facă câţiva paşi drept înainte.

AE şi asistentul său nu pot sta în zona în care echipa CCc caută. AE întrerupe exerciţiul dacă CC a ajuns la o distanţă de peste 10m de urmă. Exerciţiul va fi întrerupt în orice caz când AE are impresia că într-o anumită situaţie câinele nu mai poate relua căutarea din proprie iniţiativă.

Reguli de execuţie:

a)            Comandă sonoră: „CAUTĂ”

Cs sonore sunt permise la începutul căutării urmei şi după primul obiect indicat de către câine şi ridicat de CC.

b)           Descrierea exerciţiului:

CC îşi pregăteşte câinele pentru urmă. Câinele poate căuta liber sau într-o lesă de 10m. Lesa poate fi legată peste spate, lateral sau printre picioarele anterioare/posterioare ale câinelui. Ea poate fi prinsă direct de zgardă, dar aceasta să nu fie pe strangulant, ori de un ham de urmă (pe piept ori spate, fără alte curele suplimentare). În cazul utilizării hamului se ia zgarda câinelui.

Când sunt chemaţi, CC şi câinele se vor prezenta la AE şi anunţă modul de semnalare a obiectelor. Folosirea forţei nu este permisă înaintea, la începutul sau pe durata exerciţiului de căutare.

La semnalul AE, câinele este dus încet şi poziţionat pe locul de start.

Câinele trebuie să adulmece urma sigur, liniştit, cu nasul în jos. Apoi trebuie să urmeze traseul cu nasul în jos, într-un ritm constant. CC va rămâne la 10 metri în spatele câinelui fie că foloseşte sau nu o lesă. Lesa trebuie ca atunci când este ţinută de CC să nu fie întinsă. Câinele trebuie să prelucreze unghiurile sigur pe sine. După primul unghi câinele trebuie să prelucreze urma în acelaşi ritm.

În momentul în care câinele localizează un obiect fie îl va aporta, fie va indica prin lătrat imediat şi convingător că l-a găsit, fără o presiune a CC. La aportare câinele poate rămâne în picioare, se poate aşeza pe loc sau poate veni să-l aducă înapoi la CC. Se va penaliza plecarea cu obiectul în gură sau apucarea acestuia în poziţia culcat. Indicarea obiectelor prin lătrat se poate efectua din poziţia culcat, şezi sau în picioare. Alternarea acestor trei poziţii este permisă numai la indicarea prin lătrat.

După ce obiectul a fost aportat sau indicat, CC lasă lesa pe pământ şi se apropie de câinele său. Prin ridicarea obiectului CC va arăta că obiectul a fost descoperit de câine.  In continuare CC va lua lesa şi va comanda câinelui să caute din nou.

La sfârşitul urmei CC va prezenta AE toate obiectele găsite.

c)            Notare:

Ritmul de căutare nu este un criteriu de apreciere dacă urma este parcursă intens, regulat şi convingător iar câinele demonstrează o bună prelucrare a urmei. Insistenţa convingătoare a câinelui, fără a părăsi urma, nu este greşeală.

Se vor penaliza: nasul ridicat, încercuirea unghiurilor, ajutor verbal sau prin lesă, încurajări repetate, luarea greşită a obiectului sunt depunctate.

Dacă CC părăseşte urma cu mai mult de o lungime de lesă exerciţiul este întrerupt.

Dacă câinele părăseşte urma şi este tras înapoi de CC, AE dă ordin să fie urmat câinele. Dacă această indicaţie nu este respectată AE trebuie să întrerupă exerciţiul.

Dacă după 15 minute de la începerea urmei nu s-a ajuns la capătul urmei, AE va întrerupe exerciţiul. Performanţa arătată până la întrerupere va fi punctată.

În cazul în care câinele semnalează găsirea unui obiect prin aportare şi a celuilalt obiect prin indicare, aceasta se consideră greşeală. Se punctează numai comportamentele corecte.

Pentru obiecte care nu au fost aportate sau indicate nu se dau puncte. Acordarea punctelor pentru prelucrarea urmei se efectuează în funcţie de lungimea şi gradul de dificultate al traseului. Aprecierea prelucrării laturilor din traseu se face cu note şi puncte.

Dacă câinele nu caută (rămâne mult într-un loc fără să caute), exerciţiul poate fi întrerupt chiar dacă câinele se mai află pe traseu.

Această probă este încheiată atunci când AE anunţă punctajul.

B – PROBA DE SUBORDONARE     IPO 2

Punctajul maxim la proba de subordonare:   100 puncte

Exerciţiul 1       Conducere fără lesă                                   10 puncte

Exerciţiul 2       Sezi din mişcare                                          10 puncte

Exerciţiul 3       Culcat din mers cu apel                            10 puncte

Exerciţiul 4       Oprit în picioare din mers                       10 puncte

Exerciţiul 5       Aport pe teren plan                                   10 puncte

Exerciţiul 6       Aport peste obstacol                                15 puncte

Exerciţiul 7       Aport peste palisadă                                15 puncte

Exerciţiul 8       Trimitere înainte cu culcat                     10 puncte

Exerciţiul 9       Rămânere cu distragerea atenţiei        10 puncte

Reguli generale:

AE dă comanda de începere a unui exerciţiu. Toate celelalte faze ale exerciţiului, ca întoarcerile, oprirea, schimbarea de ritm de mers, etc., se vor face fără indicaţia AE. CC îi este permis să solicite aceste indicaţii de la AE.

Câinele trebuie să execute exerciţiile repede şi cu plăcere.

Comenzile verbale sunt compuse dintr-un singur cuvânt, scurte şi vorbite normal. Pot fi făcute în orice limbă, trebuie însă să fie aceleaşi pentru aceeaşi comandă. Se acceptă comenzi prin semn efectuate cu o singură mână. În cazul în care câinele nu execută după trei comenzi un exerciţiu sau o fază a unui exerciţiu, acest exerciţiu nu va fi notat şi va fi întrerupt. Numai la chemarea câinelui, la apel, poate fi folosit şi numele câinelui. Numele câinelui în legătură cu orice altă comandă se consideră dublă comandă şi se depunctează.

În poziţia de bază câinele stă lipit şi drept în partea stângă a CC în aşa fel încât umărul câinelui să fie la nivelul genunchiului stâng al CC. Fiecare exerciţiu începe şi se termină cu poziţia de bază. Luarea poziţiei de bază la începutul exerciţiului este permisă o singură dată. O recompensă verbală “BRAVO” este permisă numai după încheierea exerciţiului şi numai în poziţia de bază. După aceea CC poate adopta o nouă poziţie de bază. De fiecare dată între recompensă şi începerea unui nou exerciţiu se va face o pauză  de circa 3 secunde.

Toate exerciţiile încep de pe locuri marcate şi din poziţia de bază. CCc trebuie să ia poziţia de bază apoi să parcurgă între minim 10 paşi şi maxim 15 paşi după care poate da comanda pentru îndeplinirea exerciţiului. Între fazele exerciţiilor trebuie ţinute pauze (circa 3 secunde) înainte de darea unei noi comenzi. La aport CCc iau poziţia de bază pe locul marcat iar CC nu are voie să-l părăsească.

Conducerea fără lesă trebuie arătată şi la eventualele deplasări între exerciţii şi la aducerea aportorului atunci când se ia aportorul de pe suportul său.  O calmare a câinelui sau un joc cu aportorul nu sunt permise, aportorul nu se dă câinelui înainte de aruncare.

La întoarcerea la câine, CC poate trece în poziţia de bază direct prin faţa câinelui în partea dreaptă a acestuia cu o întoarcere pe loc stânga-împrejur ori prin ocolirea pe la stânga şi prin spate a câinelui său. Întoarcerea pe loc trebuie făcută totdeauna de CC spre stânga.

La trecerea câinelui din poziţia frontală în poziţia de bază, câinele poate să treacă în stânga CC fie prin ocolire prin dreapta şi spatele CC, fie prin faţa sa luând poziţia de şezi direct în stânga CC printr-un salt sau mers înapoi. Întoarcerea trebuie să fie făcută întotdeauna la fel în cadrul unui exerciţiu.

Obstacolul are o înălţime de 100cm şi o lăţime de 150cm.

Palisada este compusă din doi pereţi înclinaţi uniţi în partea superioară având 150cm lăţime şi 191cm înălţime. La sol distanţa dintre cei doi pereţi este atât de mare încât înălţimea verticală să fie de 180cm. Toată suprafaţa pereţilor trebuie să fie acoperită cu un material antiderapant. Pe pereţi sunt plasate în partea superioară 3 bare ajutătoare de 24/48mm.

Toţi câinii examinaţi trebuie să treacă de aceleaşi obstacole.

La exerciţiile de aport sunt permise numai butucele din lemn în greutatea admisă de 1000 pentru aportul pe sol şi de 650 grame pentru aportul peste obstacol şi peste palisadă. Butucelele de aport sunt puse la dispoziţie de organizator şi trebuie să fie aceleaşi pentru toţi câinii.

Dacă CC uită un exerciţiu, va fi atenţionat de AE, fără a fi depunctat, să repete exerciţiul omis.

Reguli de execuţie:

1.   Conducere fără lesă                                                                              10 puncte

a)         Comanda sonoră:         „PAS”

Cs este permisă la fiecare început de exerciţiu, după fiecare oprire şi la schimbarea ritmului de mers.

b)         Descrierea exerciţiului:

CC se duce cu câinele său la AE, îşi aşează câinele în poziţia de bază şi se prezintă. CCc iau din nou poziţia de bază pe locul de start. La comanda sonoră „PAS” câinele trebuie să urmeze CC, atent, bucuros şi în linie dreaptă, rămânând cu umărul său în dreptul genunchiului stâng al CC. Când CC se opreşte, câinele trebuie să se aşeze imediat, din proprie iniţiativă şi în poziţie corectă.

La începutul exerciţiului CC merge 50 paşi înainte, fără să se oprească, iar după întoarcere va parcurge câte 10-15 paşi în care trebuie să execute pasul alergător şi pasul lent (fiecare câte 10 paşi minim). Schimbarea ritmului de mers de la pas alergător la pas lent trebuie să fie executată fără paşi intermediari normali. Tipurile de mers trebuie să se deosebească clar în viteză. La pas normal se vor efectua întoarcerea pe mâna stângă, întoarcerea pe mâna dreaptă şi o întoarcere stânga-împrejur. Oprirea se face cel puţin o dată în timpul mersului la pas normal.

În timp ce CC merge pe prima distanţă trebuie efectuate două focuri de armă (6mm calibru) la intervale de 5 secunde şi la o distanţă de cel puţin 15 paşi de câine. Câinele trebuie să se comporte indiferent la focurile de armă. În cazul în care câinele se sperie de focul de armă va fi descalificat. Dacă câinele va deveni nervos acest lucru se va considera acceptabil atâta timp cât câinele rămâne sub controlul CC. Se va acorda maxim de punctaj doar unui câine care va rămâne indiferent la zgomotele provocate de armă. Câinii agresivi şi foarte timizi vor fi descalificaţi.

La sfârşitul exerciţiului CC trebuie să se îndrepte spre un grup minim 4 persoane, să înconjoare o persoană prin dreapta şi o persoană prin stânga şi să se oprească cel puţin o dată în mijlocul grupului. AE are dreptul să solicite o reluare a exerciţiului. CCc  părăsesc grupa şi revin la locul de start.

c)           Notare:

Se vor penaliza rămânerea în urmă, înaintarea prea repede şi abaterea de la drum, precum şi ezitarea CC la întoarceri, aşezatul încet sau şovăitor, comenzile suplimentare, neatenţia la deplasări sau întoarceri, lipsa de concentrare în toate fazele, ajutatul din corp şi constrângerile.

2.   Sezi din mişcare:   10 puncte

a)            Comenzi sonore:          „PAS”,  „SEZI”

b)            Descrierea exerciţiului:

Din locul de start CC pleacă drept în faţă cu câinele liber la picior. După 10-15 paşi, la Cs sau Cm „SEZI”, câinele trebuie să se aşeze imediat, fără ca şi CC să îşi întrerupă mersul sau să se întoarcă spre câine. După alţi 30 de paşi CC se opreşte şi se întoarce cu faţa către câine.

La semnalul AE,  CC merge înapoi la câinele său şi ia poziţia de bază.

c)           Notare:

Se vor penaliza greşeli pe parcurs, aşezarea înceată, incorectă sau în unghi faţă de direcţia de înaintare, aşteptarea nervoasă sau neliniştită.

Dacă câinele în loc să stea se întinde în culcat sau rămâne în picioare se scad 5 puncte.

3.   Culcat din mers cu apel:    10 puncte

a)           Comenzi sonore:          „PAS”,  „CULCAT”,  „AICI”,  „TRECI”

b)           Descrierea exerciţiului:

Din locul de start CC pleacă drept în faţă cu câinele liber la picior. După 10-15 paşi, la Cs sau la Cm „CULCAT”, câinele trebuie să se culce imediat, fără ca şi CC să îşi întrerupă mersul sau să se întoarcă spre câine. După alţi 30 de paşi efectuaţi în linie dreaptă CC se opreşte şi se întoarce către câinele său care stă liniştit. La semnalul AE, CC îşi cheamă câinele cu Cs sau Cm „AICI”. Când dă comanda de apel CC poate folosi şi numele câinelui. Câinele trebuie să vină bucuros şi cu mers rapid la CC şi să se aşeze frontal. La o Cs sau Cm „TRECI” câinele trebuie să se aşeze în poziţia de bază.

c)           Notare:

Se vor penaliza greşeli pe parcurs, culcarea cu mâna, culcarea înceată, incorectă sau în unghi faţă de direcţia de înaintare, nervozitatea sau neliniştea în culcat, apropierea înceată ori urmărirea înceată a CC, greşeli la aşezarea frontală sau de bază.

Dacă la comanda de culcare câinele se aşează sau rămâne ridicat aceasta se scad 5 puncte.

4.   Oprit în picioare din mers :   10 puncte

a)         Comenzi sonore:          „PAS”,  „STAI”,  „SEZI”

b)        Descrierea exerciţiului:

Din locul de start CC pleacă drept în faţă cu câinele liber la picior. După 10-15 paşi câinele trebuie să se oprească în picioare imediat la Cs sau la Cm „STAI”, fără ca şi CC să îşi întrerupă mersul sau să se întoarcă spre câine. După alţi 30 de paşi efectuaţi în linie dreaptă CC se opreşte şi se întoarce cu faţa către câinele său care stă liniştit. La semnalul AE, CC se întoarce direct la câinele său şi se poziţionează în dreapta sa. După circa 3 secunde, la semnalul AE, CC dă Cs sau Cm „SEZI” la care câinele trebuie să se aşeze repede în poziţia de bază.

c)           Notare:

Se vor penaliza greşeli în timpul exerciţiului, urmărirea CC după comanda de oprire, nervozitate în aşteptare, comportament neliniştit la întoarcerea CC, aşezatul încet.

Dacă la comanda de oprire câinele se aşează sau se culcă se scad 5 puncte.

5.   Aport pe sol:   10 puncte

a)            Comandă sonoră:         „APORT”,  „LASĂ”,  „TRECI”

b)           Descrierea exerciţiului:

Din poziţia de bază, luată pe locul marcat pentru aportare, CC aruncă un aportor (obiect de aport din lemn de 1000g) la circa 10 paşi depărtare. Comanda sonoră „APORT” se poate da numai când obiectul nu se mai mişcă. Câinele care stă liber în şezi lângă CC său trebuie, la Cs „APORT”, să alerge repede la aportor, să îl ridice imediat şi să-l aducă direct la CC cu un mers la fel de rapid. Câinele trebuie să se aşeze în faţa CC şi să ţină aportorul în gură până când CC i-l va lua după o scurtă pauză cu Cs „LASĂ”. La Cs sau Cm „TRECI” câinele va reveni în poziţia de bază.

CC nu are voie să părăsească locul marcat pentru aportare pe toată durata exerciţiului.

c)            Notare:

Se vor penaliza greşeli la poziţia de bază, alergatul încet, greşeli în apucarea aportorului, scăpatul aportorului, joaca sau roaderea aportorului. Aruncarea prea scurtă a aportorului este şi ea depunctată.

Dacă CC părăseşte sau depăşeşte locul marcat pentru aportare înainte de terminarea exerciţiului, acest exerciţiu este notat cu nesatisfăcător.

Dacă câinele nu aportează, chiar dacă aleargă la aportor şi se întoarce la CC şi se aşează în poziţie frontală, exerciţiul va fi notat cu 0 puncte.

6.   Aport peste obstacol:   15 puncte

a)            Comenzi sonore:          „HOP”,  „APORT”,  „LASĂ”,  „TRECI”

b)           Descrierea exerciţiului:

CC ia poziţia de bază la o distanţă de cel puţin 5 paşi înainte de obstacol, în timp ce câinele stă liber în şezi lângă el. Apoi CC aruncă aportorul (obiect de aport din lemn de 650g) peste obstacolul înalt de 100cm. La Cs „HOP”  & „APORT” & „HOP” câinele trebuie să sară peste obstacol fără să-l atingă, să fugă la aportor, să îl aporteze şi să se întoarcă la CC sărind înapoi obstacolul, fără atingere.

Câinele trebuie să se aşeze în faţa CC şi să ţină obiectul în gură până când CC i-l va lua după o scurtă pauză cu Cs „LASĂ”. La Cs sau Cm „TRECI” câinele va reveni în poziţia de bază.

CC nu are voie să părăsească locul de staţionare pe toată durata exerciţiului.

c)            Notare:

Se vor penaliza greşeli la poziţia de bază, săritul încet, alergatul încet, greşeli în apucarea aportorului, scăpatul aportorului, joaca sau roaderea aportorului. Aruncarea prea scurtă a aportorului este şi ea depunctată. Ajutoare din partea CC, fără schimbarea poziţiei acestuia, în timpul exerciţiului se depunctează.

Pentru atingerea uşoară a obstacolului se scad pe săritura câte 1 punct, pentru sprijinire 2 puncte.

Dacă obiectul nu este aruncat corect AE poate să decidă rearuncarea fără depunctare. Câinele trebuie să rămână pe loc în poziţia şezi.

Împărţirea punctelor pentru obstacol (notare parţială)

Săritura înainte Aportul Săritura înapoi
5 puncte 5 puncte 5 puncte

O notare parţială este posibilă doar dacă 2 dintre cele 3 faze sunt îndeplinite corect.

Săriturile şi aportul fără greşeală                                                            15 puncte

Săritura înainte sau înapoi neefectuată, obiectul adus fără greşeală      10 puncte

Săriturile fără greşeală, aportul neefectuat                                             10 puncte

Dacă CC părăseşte sau depăşeşte locul marcat pentru aportare înainte de terminarea exerciţiului, acest exerciţiu este notat cu nesatisfăcător.

7.   Aport peste palisadă:   15 puncte

a)            Comenzi sonore:          „HOP”,  „APORT”,  „LASĂ”,  „TRECI”

b)           Descrierea exerciţiului:

CC ia poziţia de bază la o distanţă de cel puţin 5 paşi înainte de palisadă, în timp ce câinele stă liber în şezi lângă el. Apoi CC aruncă aportorul (obiect de aport din lemn de 650g) peste planul înclinat.  La Cs  „HOP”  & „APORT” & „HOP”  câinele trebuie să sară peste palisadă prin căţărare, să

fugă la aportor, să îl aporteze şi să se întoarcă la CC trecând înapoi peste palisadă. Câinele trebuie să se aşeze în faţa CC şi să ţină obiectul în gură până când CC i-l va lua după o scurtă pauză cu Cs „LASĂ”. La Cs sau Cm „TRECI”câinele va reveni în poziţia de bază.

CC nu are voie să părăsească locul de staţionare pe toată durata exerciţiului.

c)            Notare:

Se vor penaliza greşeli la poziţia de bază, săritul încet, alergatul încet, greşeli în apucarea aportorului, scăpatul aportorului, joaca sau roaderea aportorului. Aruncarea prea scurtă a aportorului este şi ea depunctată. Ajutoare din partea CC, fără schimbarea poziţiei acestuia, în timpul exerciţiului se depunctează.

Dacă obiectul nu este aruncat corect AE poate să decidă rearuncarea fără depunctare. Câinele trebuie să rămână pe loc în poziţia şezi.

Împărţirea punctelor pentru palisadă (notare parţială)

Săritura înainte Aportul Săritura înapoi
5 puncte 5 puncte 5 puncte

O notare parţială este posibilă doar dacă 2 dintre cele 3 faze sunt îndeplinite corect.

Săriturile şi aportul fără greşeală                                                            15 puncte

Săritura înainte sau înapoi neefectuată, obiectul adus fără greşeală      10 puncte

Săriturile fără greşeală, aportul neefectuat                                             10 puncte

Dacă CC părăseşte sau depăşeşte locul marcat pentru aportare înainte de terminarea exerciţiului, acest exerciţiu este notat cu nesatisfăcător.

8.   Trimitere cu culcat :    10 puncte

a)            Comenzi sonore:          „ÎNAINTE”,  „CULCAT”,  „ŞEZI”

b)           Descrierea exerciţiului:

La semnalul dat de AE, CC trebuie să plece de la locul de start în linie dreaptă cu câinele liber la picior. După aproximativ 10-15 paşi, CC trebuie să se oprească şi să dea Cs „ÎNAINTE”, simultan poate da o Cm cu o singură mână. Câinele trebuie să alerge cel puţin 30 de paşi în linie dreaptă în direcţia indicată. La semnalul AE, CC dă Cs „CULCAT” la care câinele trebuie să se culce imediat. În luarea poziţiei culcat câinele are voie să se întoarcă înspre CC. La semnalul dat de AE, CC trebuie să se meargă la câine şi să se poziţioneze în partea lui dreaptă, aducând după circa 3 secunde, la semnalul AE,  câinele în poziţia de bază prin folosirea unei Cs sau Cm „ŞEZI”.

c)            Notare:

Se vor penaliza greşeli la poziţia de bază, fuga conductorului după câine, mersul înainte prea încet, puternica deviere laterală, distanţa prea mică, culcatul şovăitor sau prea lent, comportament agitat în culcat sau ridicarea câinelui înainte de comandă.

9.   Rămânerea pe loc cu distragerea atenţiei:   10 puncte

a)            Comenzi sonore:          „CULCAT”,  „PE LOC”,  „ŞEZI”

b)           Descrierea exerciţiului:

Înainte de începutul probei de subordonare cu un alt câine, CC trebuie să aşeze câinele său în poziţie culcat cu Cs „CULCAT” pe locul de aşteptare indicat de AE. La semnalul AE, CC părăseşte câinele putând opţional să dea Cs „PE LOC”. Nici lesa şi nici vreun alt obiect nu trebuie lăsate la câine

CC trebuie să se îndepărteze cel puţin 30 de paşi, spre interiorul terenului, să se oprească şi să stea liniştit în raza vizuală a câinelui, întors cu spatele la câine. Câinele trebuie să rămână liniştit în  culcat fără nici o intervenţie din partea CC, în timp ce altă echipă formată din conductor şi câine trec prin exerciţiile 1-7. La semnalul AE, CC trebuie să meargă şi să se poziţioneze în partea dreaptă a câinelui său. După circa 3 secunde, la alt semnal al AE, CC  printr-o Cs „SEZI” comandă câinelui să ia rapid poziţia de bază.

b)                       Notare:

Se vor penaliza comportamentul neliniştit al CC ca şi alte ajutoare ascunse, nelinişte în culcat a câinelui, prea rapidă ridicare în şezi a câinelui. Dacă câinele vine spre CC în timp ce acesta se îndreaptă spre el se depunctează cu până la 3 puncte.

Dacă câinele se ridică în şezi sau în picioare fără să părăsească poziţia se face o punctare parţială. Dacă câinele se deplasează cu mai mult de 3m din poziţia iniţială înainte ca celălalt câine să încheie exerciţiul 4 se notează cu 0 puncte. Dacă părăseşte poziţia după încheierea exerciţiului 4 atunci primeşte o notare parţială.

Această probă este încheiată când AE anunţă punctajul.

C – PROBA DE PAZĂ-APĂRARE    IPO 2

Punctaj maxim la proba de pază-apărare     100 puncte

Exerciţiul 1      Scotocire                                                          5 puncte

Exerciţiul 2      Găsire şi semnalizare                                  10 puncte

Exerciţiul 3      Oprire încercare de evadare                   10 puncte

Exerciţiul 4      Respingere atac din supraveghere       20 puncte

Exerciţiul 5      Escortare din spate                                     5 puncte

Exerciţiul 6      Atac asupra câinelui din escortare       30 puncte

Exerciţiul 7      Atac lansat                                                      20 puncte

Reguli generale:

Terenul de muncă pentru proba de pază-apărare trebuie să aibă dispuse 6 ascunzători, câte 3 pe fiecare parte. Locurile marcate trebuie să fie vizibile pentru AE, AA şi CC.

AA trebuie să fie dotat cu manşon de protecţie, echipament de protecţie şi baston moale. Echipamentul de protecţie trebuie să fie din materiale specifice. Dacă este necesar ca AA să ţină câinele sub observaţie nu este obligatoriu să stea nemişcat. Nu-i este permis să aibă un comportament agresiv şi nici să facă mişcări de apărare. Felul în care CC va lua bastonul de la AA la alegerea CC.

Până la 6 câini se va folosi un singur AA. Peste 6 câini se vor folosi doi AA.

Câinii care nu sunt controlaţi de CC, care nu dau drumul manşonului decât după o puternică intervenţie a CC, care muşcă de alte părţi ale corpului decât cele prevăzute trebuie descalificaţi. Ei nu primesc notarea TSB.

La câinii care nu reuşesc la exerciţiul de atac sau care trebuie ajutaţi sau stimulaţi se întrerupe proba de pază-apărare. Ei nu vor fi notaţi. Testul de aptitudini naturale TSB se va da în consecinţă. Comanda pentru „LASĂ” este permisă o singură dată la exerciţiul de apărare.

Notarea cu privire la comanda „LASĂ” este dată de tabelul de mai jos:

Fără comandă 

suplimentară

cu dat drumul şovăitor

Prima comandă suplimentară 

cu dat drumul

imediat

Prima comandă suplimentară 

cu dat drumul

şovăitor

A doua comandă suplimentară 

cu dat drumul

imediat

A doua comandă suplimentară 

cu dat drumul şovăitor

A doua comandă 

suplimentară

fără dat drumul

0,5 – 3,0 3,0 3,5 – 6,0 6,0 6,5 – 9,0 DESCALIFICARE

Reguli de execuţie:

1.   Scotocire:       5 pct

a)            Comenzi sonore:          „CAUTĂ sau ÎNAINTE”,  „AICI”

Cs de chemare „AICI” poate fi însoţită de numele câinelui.

b)           Descrierea exerciţiului:

AA se deplasează spre ultima ascunzătoare fără să fie văzut de câine. CC cu câinele fără lesă, sunt postaţi între a doua şi a treia ascunzătoare, astfel încât să existe patru posibilităţi de căutare.

Proba de pază-apărare începe la semnalul AE. Printr-o scurtă Cs „CAUTĂ” şi Cm prin indicarea cu braţul drept sau braţul stâng a direcţiei de urmat, CC trimite câinele să se îndrepte repede spre a treia

ascunzătoare şi să o cerceteze dându-i ocol în căutarea AA. După aceea CC va da comanda „AICI” şi în timp ce câinele se întoarce îi dă Cs „CAUTĂ” şi Cm corespunzătoare îl îndreaptă succesiv spre următoarele  ascunzători. CC se va deplasa cu pas normal pe o linie mediană fără a avea voie să o părăsească în timpul patrulării câinelui. Câinele trebuie să se afle totdeauna înaintea CC. Când câinele a ajuns la ascunzătoarea a şasea unde se află AA, CC se opreşte şi nu mai are voie să dea Cs sau Cm.

c)            Notare:

Se vor penaliza greşelile de execuţie, dificultăţi în controlul câinelui, limitări în direcţionarea câinelui, ocolirea largă a ascunzătorilor, necercetarea ascunzătorilor trei, patru şi cinci.

Se apreciază hotărârea şi precizia căutării la mersul între ascunzători şi la ocolirea ascunzătorilor.

2.   Atitudine şi lătrat:     10 pct

a)            Comenzi sonore:          „AICI”,  „TRECI”

Cs de chemare „AICI” poate fi însoţită de numele câinelui.

b)           Descrierea exerciţiului:

Câinele trebuie să se oprească în faţa Aa şi să îl latre neîntrerupt. Câinele nu are voie să sară pe AA, să îl atingă sau să apuce manşonul. După ce îl latră circa 20 de secunde, la indicaţia AE, CC se apropie până la 5 paşi de ascunzătoare. La indicaţia AE, CC îşi cheamă câinele în poziţia de bază.

c)            Notarea:

Se vor penaliza probleme la oprirea în faţa AA, solicitarea lătratului şi poziţia înghesuită pe AA până la comanda neinfluenţată de AE sau de apropierea CC.

Pentru lătrat neîncetat se acordă 5 puncte. Dacă câinele latră slab se dau 2 puncte, câinele care nu latră deloc dar rămâne atent la AA va pierde 5 puncte.

La agresarea AA prin împingeri ori sărituri pe el şi uşoare muşcături se scad 2 puncte, la apucarea puternică a manşonului se scad până la 9 puncte.

Dacă câinele părăseşte poziţia de supraveghere şi semnalizare înainte de semnalul AE pentru CC să părăsească linia mediană se poate retrimite câinele către AA să repete exerciţiul; dacă acum cţinele rămâne în faţa AA, exerciţiul poate continua dar va fi notat cu nesatisfăcător.

Dacă în timp ce CC se aproprie de ascunzătoare câinele vine spre el sau vine înainte de comandă spre CC, notarea va fi parţial nesatisfăcător.

Dacă câinele rămâne la AA şi nu vine la CC la chemarea acestuia, proba de pază-apărare poate continua dar acest exerciţiu va fi notat nesatisfăcător. Dacă câinele nu răspunde la comenzi ori părăseşte AA din nou proba de pază-apărare va fi întreruptă.

3.  Oprirea  încercării  de  evadare:     20 pct

a)            Comenzi sonore:          „PAS”,  „LASĂ”,  „CULCAT”,

b)           Descrierea exerciţiului:

La semnalul AE, CC îl somează pe AA să iasă din ascunzătoare. AA merge cu pas normal spre locul marcat pentru încercarea de evadare. La semnalul AE, CC cu câinele la liber se îndreaptă spre locul său marcat pentru supraveghere. Distanţa dintre AA şi câine va fi de 5 paşi. CC îşi lasă câinele în poziţia culcat şi se îndreaptă spre ascunzătoare. Din spatele ascunzătorii CC va trebui să aibă contact vizual cu câinele, AI şi AE. La semnalul AE, AA încearcă să evadeze prin fugă. Câinele trebuie să-l oprească prin prindere  energică fără să primească vreo comandă de la CC. Câinele are voie să prindă AA numai de manşonul de protecţie. După ce AA se opreşte la semnalul AE, câinele trebuie să dea drumul imediat manşonului. CC poate să dea o Cs pentru „LASĂ”.

Dacă câinele nu dă drumul la prima Cs, CC poate să mai folosească încă două Cs „LASĂ” suplimentare.  Dacă câinele nu lasă la a treia Cs este descalificat.  CC trebuie să stea nemişcat şi să nu

influenţeze câinele în timp ce dă Cs „LASĂ”. După ce dă drumul manşonului, câinele trebuie să rămână lângă AA şi să-l păzească atent.

c)            Notare:

Se apreciază viteza, reacţia rapidă şi energică, atacul hotărât cu o puternică prindere şi o eficientă reţinere, o priză fermă şi o lăsare promtă, supravegherea atentă şi apropiată a AA.

Se vor penaliza greşeli ale elementelor importante.

Dacă câinele nu este atent în faza de supraveghere este depunctat cu 1 punct, dacă este foarte neatent cu 2 puncte. Dacă nu îl supraveghează de loc dar rămâne lângă AA se depunctează cu 3 puncte.

Dacă câinele îl părăseşte pe AA sau CC este nevoit să dea o Cs pentru ca să rămână lângă AA se întrerupe proba de pază–apărare.

4.  Respingerea unui atac din faza de supraveghere:   35 pct

a)            Comenzi sonore:          „LASĂ”,  „TRECI”

b)           Descrierea exerciţiului:

După o fază de supraveghere de circa 5 secunde, la semnalul AA, AE atacă câinele. Câinele trebuie să se apere energic prin apucare fermă a manşonului, fără ca CC să intervină. Câinele trebuie să muşte doar manşonul. După ce câinele a prins manşonul, AA îi aplică două lovituri cu bastonul peste umeri. La semnalul AE, AA se opreşte şi câinele trebuie să dea drumul imediat manşonului. CC poate să dea o Cs pentru „LASĂ”.

Dacă câinele nu lasă după prima Cs atunci CC poate primi de la AE permisiunea de a da până la alte două comenzi suplimentare pentru „LASĂ”. Dacă câinele nu a lăsat nici după a treia Cs (una permisă şi două suplimentare) atunci este descalificat. Când dă comanda, CC trebuie să stea liniştit şi nemişcat. După ce a dat drumul manşonului, câinele trebuie să-l urmărească atent pe AA şi să stea departe de el. La semnalul AE, CC se duce direct către câinele lui în pas normal şi îl aduce în poziţia de bază. Bastonul nu este luat de la AA.

c)            Notare:

Se apreciază: muşcătura rapidă şi fermă, priza plină şi sigură până la lăsare, după lăsare o atentă şi apropiată supraveghere a AA.

Se vor depuncta nerealizarea principalelor elemente ale exerciţiului.

Dacă în faza de supraveghere câinele este uşor neatent sau puţin agresiv exerciţiul va fi depunctat cu 1 punct, dacă câinele este foarte neatent sau foarte agresiv exerciţiul va fi depunctat cu 2 puncte. Dacă câinele nu îl supraveghează deloc pe AA dar rămâne lângă el exerciţiul va fi depunctat cu 3 puncte.

Dacă în timp ce CC se aproprie, câinele vine spre el, exerciţiul va fi notat cu nesatisfăcător. Dacă câinele îl părăseşte pe AA înainte de semnal sau dacă CC este nevoit să dea o Cs pentru ca să rămână la AA atunci se va întrerupe proba de pază–apărare.

5.  Escortarea din spate:   5 pct

a)            Comenzi sonore:          „PAS”

b)           Descrierea exerciţiului:

La finalul şi în continuarea exerciţiului 4 are loc o escortare din spate a AA pe o distanţă de circa 30 paşi. Parcursul escortării este hotărât de AE. CC îl somează pe AA să meargă inaintea lui îl urmează cu câinele liber la picior, de la o depărtare de 5 paşi. Distanţa de 5 paşi în spatele AA trebuie menţinută pe toată durata escortării. Exerciţiul de escortare  a AA din spate este legată de exerciţiile de atac din supraveghere asupra câinelui  şi de atac din escortare.

c)            Notare:

Se vor penaliza greşeli în mersul corect la picior, lipsa atenţiei câinelui în observarea AA şi nemenţinerea distanţei de 5 paşi pe durata escortării.

6.  Respingerea unui atac din faza de escortare:      30 pct

a)            Comenzi sonore:          „LASĂ”,  „TRECI”,

b)           Descrierea exerciţiului:

In timpul escortării din spate, semnalul AE, AA execută un atac asupra câinelui. Câinele trebuie să se apere energic prin apucare fermă a manşonului, fără ca CC să intervină. Câinele trebuie să muşte doar manşonul. După ce câinele a prins manşonul, CC trebuie să rămână pe loc. La semnalul AE, AA se opreşte atacul şi câinele trebuie să dea drumul imediat manşonului. CC poate să dea o Cs pentru „LASĂ”.

Dacă câinele nu lasă după prima Cs atunci CC poate primi de la AE permisiunea de a da până la alte două comenzi suplimentare pentru „LASĂ”. Dacă câinele nu a lăsat nici după a treia Cs (una permisă şi două suplimentare) atunci este descalificat. Când dă comanda CC trebuie să stea liniştit şi nemişcat. După ce a dat drumul manşonului, câinele trebuie rămână lângă AA şi să-l urmărească atent. La semnalul AE, CC se duce direct către câinele lui în pas normal şi îl aduce în poziţia de bază. Bastonul este luat de la AA.

Urmează o escortare laterală a AA spre AE pe o distanţă de circa 20 paşi. O Cs pentru mers liber la picior este permisă. Câinele trebuie să meargă în partea dreaptă a AA astfel încât să se  afle între CC şi AA. Câinele trebuie să-l supravegheze pe AA în timpul escortării dar nu are voie să sară pe el sau să-l muşte. Grupul se orpşte în faţa AE. CC predă bastonul AE.

AE dă bastonul AA şi-l trimite la ascunzătoarea stabilită pentru atacul lansat.

c)            Notarea:

Se apreciază: muşcătura rapidă şi fermă, priza plină şi sigură până la lăsare, după lăsare şi în timpul escortărilor o atentă şi apropiată supraveghere a AA.

Se vor depuncta nerealizarea principalelor elemente ale exerciţiului.

Dacă în faza de escortare câinele este uşor neatent sau puţin agresiv exerciţiul va fi depunctat cu 1 punct, dacă câinele este foarte neatent sau foarte agresiv exerciţiul va fi depunctat cu 2 puncte. Dacă câinele nu îl supraveghează deloc pe AA în escortare dar rămâne lângă el exerciţiul va fi depunctat cu 3 puncte.

Dacă în timp ce CC se aproprie, câinele vine spre el, exerciţiul va fi notat cu nesatisfăcător.

Dacă câinele îl părăseşte pe AA înainte ca CC să primească semnalul de a lua câinele sau dacă CC este nevoit să dea o Cs pentru a obliga câinele să rămână lângă AA atunci se va întrerupe proba de pază–apărare.

7.   Atacul lansat:     20 pct

a)            Comenzi sonore:          „SEZI”,  „ATAC”,  „LASĂ”,  „TRECI”,  „PAS”,

b)           Descrierea exerciţiului:

CC şi câinele se poziţionează pe locul marcat pentru atac care se află la mijlocul traseului, în dreptul primei ascunzători. Câinele poate fi ţinut de zgardă dar CC nu are voie să-l stimuleze. La semnalul AE, AA echipat cu un baston iese de după ascunzătoare şi aleargă spre linia de mijloc. Pe linia de mijloc AA alergă ameninţător către CCc făcând gesturi de provocare cu bastonul şi scoţând sunete de intimidare. Când AA s-a apropiat de CCc la distanţa de 40-50 paşi, la semnalul AE, CC îşi lasă câinele liber şi îi dă Cs „ATAC”. Câinele trebuie să oprească atacul cu prindere energică, fără să şovăie. Câinele are voie să prindă doar de manşonul de protecţie al AA. CC nu are voie să părăsească locul marcat pentru atac. La semnalul AE, AA opreşte acţiunea agresivă şi rămâne nemişcat

Imediat câinele trebuie să dea drumul manşonului. CC poate să dea o Cs pentru „LASĂ”.

Dacă câinele nu lasă după prima Cs atunci CC poate primi de la AE permisiunea de a da până la alte două comenzi suplimentare pentru „LASĂ”. Dacă câinele nu a lăsat nici după a treia Cs (una permisă şi două suplimentare) atunci este descalificat. Când dă comanda CC trebuie să stea liniştit şi nemişcat. După ce a dat drumul manşonului, câinele trebuie să-l urmărească atent pe AA şi să stea departe de el. La semnalul AE, CC se duce direct către câinele lui în pas normal şi prin Cs „TRECI” îl aduce în poziţia de bază. CC percheziţionează AA iar bastonul este luat de la AA.

Urmează o escortare laterală a AA până la AE pe o distanţă de circa 20 de paşi. O Cs „PAS” pentru mers la picior este permisă. Câinele trebuie să meargă în partea dreaptă a AA astfel încât să se  afle între CC şi AA. Câinele trebuie să-l supravegheze atent pe AA în timpul escortării dar nu are voie să sară pe el sau să-l muşte.

Grupul se opreşte în faţa AE. CC predă AA şi bastonul la AE şi anunţă încheierea probei de pază-apărare. Înainte de a se anunţa notarea, la indicaţia AE, câinele este legat în lesă.

c)           Notarea:

Se apreciază: atac energic cu muşcătura puternică, priza rapidă, fermă şi plină până la lăsare, după lăsare şi în timpul escortării o supraveghere atentă şi apropiată a AA.

Se vor depuncta nerealizarea principalelor elemente ale exerciţiului.

Dacă în faza de supraveghere câinele este uşor neatent sau puţin agresiv exerciţiul va fi depunctat cu 1 punct, dacă câinele este foarte neatent sau foarte agresiv exerciţiul va fi depunctat cu 2 puncte. Dacă câinele nu îl supraveghează deloc pe AA dar rămâne lângă el exerciţiul va fi depunctat cu 3 puncte.

Dacă în timp ce CC se apropie, câinele vine spre el, exerciţiul va fi notat cu nesatisfăcător. Dacă câinele îl părăseşte pe AA înainte de semnal sau dacă CC este nevoit să dea o Cs pentru a obliga câinele să rămână lângă AA atunci se va întrerupe proba de pază–apărare.

Această probă este încheiată când AE anunţă punctajul.

 

VI.    EXAMEN CÂINI UTILITARI            IPO  3

Constă din:                 

A.  Proba de urmă                      100 puncte

B.  Proba de subordonare     100 puncte

C. Proba de pază-apărare      100 puncte

Punctaj maxim                           300 puncte

A – PROBA DE URMĂ    IPO 3

Punctaj maxim la proba de urmă:     100 puncte

Prelucrarea urmei                          80 puncte

Obiecte 7+7+6 puncte:                20 puncte

Caracteristici

Limită de timp:    20 minute;

Urma străină:       600 de paşi, cel puţin, trasare pe cinci laturi;

Vechime urmă:    60 minute, cel puţin;

Unghiuri:                4 unghiuri drepte, în conformitate cu terenul;

Obiecte:                   3 obiecte;

Se va folosi o lesă de 10 metri sau exerciţiul poate fi desfăşurat fără lesă.

Se va indica poziţia de start.

Reguli generale:

AE sau RE stabilesc traseul şi adaptabilitatea la teren. Ordinea concurenţilor este trasă la sorţi, încă o dată, în prezenţa AE, după trasarea urmelor.

Urmele trebuie trasate diferit. Nu se permite ca obiectele şi urmele să fie poziţionate la fel pentru fiecare urmă trasată. În timp ce urma este trasată CC şi câinele nu trebuie să vadă traseul.

Trasatorul de urmă trebuie să arate arbitrului obiectele înainte să traseze urma. Obiectele trebuie bine imprimate cu miros (minim 30 min.). Obiectele folosite pot fi din diferite materiale (piele, textile, lemn). Obiectele trebuie să aibă lungime de circa 10cm, lăţime 2-3cm, grosime 0,5-1cm şi nu trebuie prin culoare să se deosebească pregnant faţă de terenul urmei. Toate obiectele vor fi numerotate vizibil şi vor purta acelaşi număr cu cel al concurentului.

Locul de pornire al urmei, vatra de urmă, trebuie marcat cu un panou ori steguleţ care se va înfige în sol în partea stângă a punctului de plecare. Trasatorul va întârzia puţin la locul de plecare apoi va porni în direcţia indicată. Deplasarea şi unghiurile se fac cu pas normal. Primul obiect va fi amplasat după minim 100 de paşi pe prima sau pe a doua latură, al doilea obiect pe latura a doua sau a treia iar al treilea obiect la finalul traseului. Mirosul urmei nu trebuie modificat la plasarea obiectelor. Trasatorul nu are voie să-şi târască picioarele sau să se oprească.

Obiectele trebuie lăsate din mers. Obiectele cu miros vor fi plasate pe urmă, nu lângă ea. După ce a depus ultimul obiect trasatorul de urmă trebuie să mai facă câţiva paşi drept înainte.

AE şi asistentul său nu pot sta în zona în care echipa CCc caută. AE întrerupe exerciţiul dacă CC a ajuns la o distanţă de peste 10m de urmă. Exerciţiul va fi întrerupt în orice caz când AE are impresia că într-o anumită situaţie câinele nu mai poate relua căutarea din proprie iniţiativă.

Reguli de execuţie:

a)            Comandă sonoră: „CAUTĂ”

Cs sonore sunt permise la începutul căutării urmei şi după primul şi după al doilea obiect indicate de către câine şi ridicate de CC.

b)           Descrierea exerciţiului:

CC îşi pregăteşte câinele pentru urmă. Câinele poate căuta liber sau într-o lesă de 10m. Lesa poate fi legată peste spate, lateral sau printre picioarele anterioare/posterioare ale câinelui. Ea poate fi prinsă direct de zgardă, dar aceasta să nu fie pe strangulant, ori de un ham de urmă (pe piept sau pe spate, fără alte curele suplimentare).

Când sunt chemaţi, CC şi câinele se vor prezenta la AE şi anunţă modul de semnalare a obiectelor. Folosirea forţei nu este permisă înaintea, la începutul sau pe durata exerciţiului de căutare.

La semnalul AE, câinele este dus încet şi poziţionat pe locul de start.

Câinele trebuie să adulmece urma sigur, liniştit, cu nasul în jos. Apoi trebuie să urmeze traseul cu nasul în jos, într-un ritm constant. CC va rămâne la 10 metri în spatele câinelui fie că foloseşte sau nu o lesă. Lesa trebuie ca atunci când este ţinută de CC să nu fie întinsă. Câinele trebuie să prelucreze unghiurile sigur pe sine. După primul unghi câinele trebuie să prelucreze urma în acelaşi ritm.

În momentul în care câinele localizează un obiect fie îl va aporta, fie va indica prin lătrat imediat şi convingător că l-a găsit, fără o presiune a CC. La aportare câinele poate rămâne în picioare, se poate aşeza pe loc sau poate veni să-l aducă înapoi la CC. Se va penaliza plecarea cu obiectul în gură sau apucarea acestuia în poziţia culcat. Indicarea obiectelor prin lătrat se poate efectua din poziţia culcat, şezi sau în picioare. Alternarea acestor trei poziţii este permisă numai la indicarea prin lătrat.

După ce obiectul a fost aportat sau indicat, CC lasă lesa şi se apropie de câinele său. Prin ridicarea obiectului CC va arăta că obiectul a fost descoperit de câine.  In continuare CC va lua lesa şi va comanda câinelui să caute din nou.

La sfârşitul urmei CC va preda AE toate obiectele găsite.

c)         Notare:

Ritmul de căutare nu este un criteriu de apreciere dacă urma este parcursă intens, regulat şi convingător iar câinele demonstrează o bună prelucrare a urmei. Insistenţa convingătoare a câinelui, fără a părăsi urma, nu este greşeală.

Se vor penaliza: nasul ridicat, încercuirea unghiurilor, ajutor verbal sau prin lesă, încurajări repetate, luarea greşită a obiectului, nemenţinerea distanţei de o lungime de lesă sunt depunctate.

Dacă CC părăseşte urma cu mai mult de o lungime de lesă exerciţiul este întrerupt.

Dacă câinele părăseşte urma şi este tras înapoi de CC, AE dă ordin să fie urmat câinele. Dacă această indicaţie nu este respectată AE trebuie să întrerupă exerciţiul.

Dacă după 20 minute de la începerea urmei nu s-a ajuns la capătul urmei, AE va întrerupe exerciţiul. Performanţa arătată până la întrerupere va fi punctată.

Se consideră greşeală cazul în care câinele semnalizează găsirea unui obiect prin aportare şi a altui obiect prin indicare. Se punctează numai semnalizările corecte.

Pentru obiecte care nu au fost aportate sau indicate nu se dau puncte. Acordarea punctelor pentru prelucrarea urmei se efectuează în funcţie de lungimea şi gradul de dificultate al traseului. Aprecierea prelucrării laturilor din traseu se face cu note şi puncte.

Dacă câinele rămâne mult într-un loc fără să caute, exerciţiul poate fi întrerupt chiar dacă câinele se mai află pe traseu.

Această probă este încheiată atunci când AE anunţă punctajul.

B – PROBA DE SUBORDONARE    IPO 3

Punctaj maxim la proba de subordonare:      100 puncte

Exerciţiul 1       Conducere fără lesă                                           10 puncte

Exerciţiul 2       Sezi din mişcare                                                  10 puncte

Exerciţiul 3       Culcat din alergare cu apel                             10 puncte

Exerciţiul 4       Oprit în picioare din alergare cu apel        10 puncte

Exerciţiul 5       Aport pe teren plan                                           10 puncte

Exerciţiul 6       Aport peste obstacol                                        15 puncte

Exerciţiul 7       Aport peste palisadă                                        15 puncte

Exerciţiul 8       Trimitere înainte cu culcat                            10 puncte

Exerciţiul 9       Rămânere cu distragerea atenţiei               10 puncte

Reguli generale:

AE dă comanda de începere a unui exerciţiu. Toate celelalte faze ale exerciţiului, ca întoarcerile, oprirea, schimbarea de ritm de mers, etc., se vor face fără indicaţia AE.

Câinele trebuie să execute exerciţiile repede şi cu plăcere.

Comenzile verbale sunt compuse dintr-un singur cuvânt, scurte şi vorbite normal. Pot fi făcute în orice limbă, trebuie însă să fie aceleaşi pentru aceeaşi comandă. Se acceptă comenzi prin semn efectuate cu o singură mână. În cazul în care câinele nu execută după trei comenzi un exerciţiu sau o fază a unui exerciţiu, acest exerciţiu nu va fi notat şi va fi întrerupt. Numai la chemarea câinelui, la apel, poate fi folosit şi numele câinelui. Numele câinelui în legătură cu orice altă comandă se consideră dublă comandă şi se depunctează.

În poziţia de bază câinele stă lipit şi drept în partea stângă a CC în aşa fel încât umărul câinelui să fie la nivelul genunchiului stâng al CC. Fiecare exerciţiu începe şi se termină cu poziţia de bază. Luarea poziţiei de bază la începutul exerciţiului este permisă o singură dată. O recompensă verbală “BRAVO” este permisă numai după încheierea exerciţiului şi numai în poziţia de bază. După aceea CC poate adopta o nouă poziţie de bază. De fiecare dată între recompensă şi începerea unui nou exerciţiu se va face o pauză  de circa 3 sec.

Toate exerciţiile încep din locuri marcate şi din poziţia de bază. CCc trebuie să ia poziţia de bază apoi să parcurgă între minim 10 paşi şi maxim 15 paşi după care poate da comanda pentru îndeplinirea exerciţiului. La aport CCc iau poziţia de bază pe locul marcat CC nu are voie să-l părăsească.

Între fazele exerciţiilor trebuie ţinute pauze (circa 3 sec) înainte de darea unei noi comenzi.

Conducerea fără lesă trebuie arătată şi la eventualele deplasări între exerciţii şi la aducerea aportorului, când se ia aportorul de pe suportul său, câinele trebuie să fie condus fără lesă. O calmare sau un joc cu aportorul nu sunt permise.

La întoarcerea la câine, CC poate trece în poziţia de bază direct prin faţa câinelui în partea dreaptă a acestuia cu o întoarcere pe loc stânga-împrejur ori prin ocolirea pe la stânga şi prin spate a câinelui său. Întoarcerea pe loc trebuie făcută totdeauna de CC spre stânga.

La trecerea câinelui din poziţia frontală în poziţia de bază, câinele poate să treacă în stânga CC fie prin ocolire prin dreapta şi spatele CC, fie prin faţa sa luând poziţia de şezi direct în stânga CC printr-un salt sau mers înapoi. Întoarcerea trebuie să fie făcută întotdeauna la fel în cadrul unui exerciţiu.

Obstacolul are o înălţime de 100cm şi o lăţime de 150cm.

Palisada este compusă din doi pereţi înclinaţi uniţi în partea superioară având 150cm lăţime şi 191cm înălţime. La sol distanţa dintre cei doi pereţi este atât de mare încât înălţimea verticală să fie de 180cm. Toată suprafaţa pereţilor trebuie să fie acoperită cu un material antiderapant. Pe pereţi sunt plasate în partea superioară trei bare ajutătoare de 24/48mm.

Toţi câinii examinaţi trebuie să treacă de aceleaşi obstacole.

La exerciţiile de aport sunt permise numai butucele din lemn în greutatea admisă de 1000 la aport pe sol şi de 650 grame la aport peste obstacol şi peste palisadă. Butucelele de aport sunt puse la dispoziţie de organizator şi trebuie să fie aceleaşi pentru toţi câinii.

Dacă CC uită să execute un exerciţiu, va fi atenţionat de AE, fără a fie depunctat, să repete exerciţiul omis.

Reguli de execuţie:

1.   Conducere fără lesă:      10 puncte

a)            Comanda sonoră:         „PAS”

Cs este permisă la fiecare început de exerciţiu, după fiecare oprire şi la schimbarea ritmului de mers.

b)           Descrierea exerciţiului:

CC se duce cu câinele său la AE, îşi aşează câinele în poziţia de bază şi se prezintă. CCc iau din nou poziţia de bază pe locul de start. La Cs „PAS” trebuie să urmeze CC, atent, bucuros şi în linie dreaptă, rămânând cu umărul său în dreptul genunchiului stâng al CC. Când CC se opreşte, câinele trebuie să se aşeze imediat, din proprie iniţiativă şi în poziţie corectă.

La începutul exerciţiului CC merge 50 paşi înainte, fără să se oprească, iar după întoarcere va parcurge câte 10-15 paşi în care trebuie să execute pasul alergător şi pasul lent (fiecare câte 10 paşi minim). Schimbarea ritmului de mers de la pas alergător la pas lent trebuie să fie executată fără paşi intermediari normali. Tipurile de mers trebuie să se deosebească clar în viteză. La pas normal se vor efectua întoarcerea pe mâna stângă, întoarcerea pe mâna dreaptă şi o întoarcere stânga-împrejur. Oprirea se face cel puţin o dată în timpul mersului la pas normal.

În timp ce CC merge pe prima distanţă trebuie efectuate două focuri de armă (6mm calibru) la intervale de 5 secunde şi la o distanţă de cel puţin 15 paşi de câine. Câinele trebuie să se comporte indiferent la focurile de armă. În cazul în care câinele se sperie de focul de armă va fi descalificat. Dacă câinele va deveni nervos acest lucru se va considera acceptabil atâta timp cât câinele rămâne sub controlul CC. Se va acorda maxim de punctaj doar unui câine care va rămâne indiferent la zgomotele provocate de armă. Câinii agresivi şi foarte timizi vor fi descalificaţi.

La sfârşitul exerciţiului CC trebuie să se îndrepte spre un grup minim 4 persoane, să înconjoare o persoană prin dreapta şi o persoană prin stânga şi să se oprească cel puţin o dată în mijlocul grupului. AE are dreptul să solicite o reluare a exerciţiului. CCc  părăsesc grupa şi revin la locul de start.

c)            Notare:

Se vor penaliza rămânerea în urmă, înaintarea prea repede şi abaterea de la drum, precum şi ezitarea CC la întoarceri, aşezatul încet sau şovăitor, comenzile suplimentare, neatenţia la deplasări sau întoarceri, lipsa de concentrare în toate fazele, ajutatul din corp şi constrângerile.

2.   Sezi din mişcare:     10 puncte

a)            Comenzi sonore:          „PAS”,  „SEZI”

b)           Descrierea exerciţiului:

Din locul de start CC pleacă drept în faţă cu câinele liber la picior. După 10-15 paşi, la Cs sau Cm „SEZI”, câinele trebuie să se aşeze imediat, fără ca şi CC să îşi întrerupă mersul sau să se întoarcă spre câine. După alţi 30 de paşi CC se opreşte şi se întoarce cu faţa către câine.

La semnalul AE,  CC merge înapoi la câinele său şi ia poziţia de bază.

c)            Notare:

Se vor penaliza greşeli pe parcurs, aşezarea înceată, incorectă sau în unghi faţă de direcţia de înaintare, aşteptarea nervoasă sau neliniştită.

Dacă câinele în loc să stea se întinde în culcat sau rămâne în picioare se scad 5 puncte.

3.   Culcat din alergare cu apel:       10 puncte

a)            Comenzi sonore:          „PAS”,  „CULCAT”,  „AICI”,  „TRECI”

b)           Descrierea exerciţiului:

Din poziţia de bază CC pleacă drept în faţă cu câinele liber la picior. După 10-15 paşi normali se execută alţi 10-15 paşi în alergare după care câinele trebuie să se culce imediat la Cs sau la Cm „CULCAT”, câinele trebuie să se culce imediat, fără ca şi CC să îşi întrerupă alergarea sau să se întoarcă spre câine. După alţi 30 de paşi alergaţi în linie dreaptă CC se opreşte şi se întoarce către câinele său care stă liniştit. La semnalul AE, CC îşi cheamă câinele cu Cs sau Cm „AICI”. Când dă comanda de apel CC poate folosi şi numele câinelui. Câinele trebuie să vină bucuros şi cu mers rapid la CC şi să se aşeze frontal. La o Cs sau Cm „TRECI” câinele trebuie să se aşeze în poziţia de bază.

c)            Notare:

Se vor penaliza greşeli pe parcurs, culcarea cu mâna, culcarea înceată, incorectă sau în unghi faţă de direcţia de înaintare, nervozitatea sau neliniştea în culcat, apropierea înceată ori urmărirea înceată a CC, greşeli la aşezarea frontală sau de bază.

Dacă la comanda de culcare câinele se aşează sau rămâne ridicat aceasta se scad 5 puncte.

4.   Oprit în picioare din alergare cu apel:    10 puncte

a)            Comenzi sonore:          „PAS”,  „STOP”, „AICI”, „TRECI”

b)           Descrierea exerciţiului:

Din poziţia de bază CC pleacă în alergare drept în faţă cu câinele liber la picior. După 10-15 paşi în alergare la Cs sau la Cm „STOP”, câinele trebuie să se oprească în picioare imediat fără ca şi CC să îşi întrerupă alergarea sau să se întoarcă spre câine. După alţi 30 de paşi efectuaţi în linie dreaptă CC se opreşte şi se întoarce spre câinele său care stă liniştit. La semnalul AE, CC îşi cheamă câinele cu Cs sau Cm „AICI”. Când dă comanda de apel CC poate folosi şi numele câinelui. Câinele trebuie să vină bucuros şi cu mers rapid la CC şi să se aşeze frontal. La o Cs sau Cm „TRECI” câinele trebuie să se aşeze în poziţia de bază.

c)            Notare:

Se vor penaliza greşeli în timpul exerciţiului, oprirea cu mâna, urmărirea CC după comanda de oprire, nervozitate în aşteptare, venirea înceată la apel, aşezatul încet, greşeli la aşezarea frontală sau în poziţia de bază.

Dacă la comanda de oprire câinele se aşează sau se culcă se scad 5 puncte.

5.   Aport pe teren plan:    10 puncte

a)            Comandă sonoră:         „APORT”,  „LASĂ”,  „TRECI”

b)           Descrierea exerciţiului:

Din poziţia de bază, luată pe locul marcat pentru aportare, CC aruncă un aportor (obiect de aport din lemn de 2000g) la circa 10 paşi depărtare. Comanda sonoră „APORT” se poate da numai când obiectul nu se mai mişcă. Câinele care stă liber în şezi lângă CC său trebuie, la Cs „APORT”, să alerge repede  la aportor,  să îl ridice  imediat  şi  să-l aducă  direct la CC cu un  mers  la fel de rapid.  Câinele

trebuie să se aşeze în faţa CC şi să ţină aportorul în gură până când CC i-l va lua după o scurtă pauză cu Cs „LASĂ”. La Cs sau Cm „TRECI” câinele va reveni în poziţia de bază.

CC nu are voie să părăsească locul marcat pentru aportare pe toată durata exerciţiului.

c)            Notare:

Se vor penaliza greşeli la poziţia de bază, alergatul încet, greşeli în apucarea aportorului, scăpatul aportorului, joaca sau roaderea aportorului gesturi şi ajutoare din partea CC, greşeli la aşezarea frontală sau în poziţia de bază.

Aruncarea prea scurtă a aportorului este şi ea depunctată.

Dacă CC părăseşte sau depăşeşte locul marcat pentru aportare înainte de terminarea exerciţiului, acest exerciţiu este notat cu nesatisfăcător.

Dacă câinele nu aportează, chiar dacă aleargă la aportor şi se întoarce la CC şi se aşează în poziţie frontală, exerciţiul va fi notat cu 0 puncte.

5.   Aport peste obstacol:   15 puncte

a)            Comenzi sonore:          „HOP”,  „APORT”,  „LASĂ”,  „TRECI”

b)               Descrierea exerciţiului:

CC ia poziţia de bază la o distanţă de cel puţin 5 paşi înainte de obstacol, în timp ce câinele stă liber în şezi lângă el. Apoi CC aruncă aportorul (obiect de aport din lemn de 650g) peste obstacolul înalt de 100cm. La Cs „HOP”  & „APORT” & „HOP” câinele trebuie să sară peste obstacol fără să-l atingă, să fugă la aportor, să îl aporteze şi să se întoarcă la CC sărind înapoi obstacolul, fără atingere.

Câinele trebuie să se aşeze în faţa CC şi să ţină obiectul în gură până când CC i-l va lua după o scurtă pauză cu Cs „LASĂ”. La Cs sau Cm „TRECI” câinele va reveni în poziţia de bază.

CC nu are voie să părăsească locul de staţionare pe toată durata exerciţiului.

c)            Notare:

Se vor penaliza greşeli la poziţia de bază, săritul încet, alergatul încet, greşeli în apucarea aportorului, scăpatul aportorului, joaca sau roaderea aportorului. Aruncarea prea scurtă a aportorului este şi ea depunctată. Ajutoare din partea CC, fără schimbarea poziţiei acestuia, în timpul exerciţiului se depunctează.

Pentru atingerea uşoară a obstacolului se scad pe săritura câte 1 punct, pentru sprijinire 2 puncte.

Dacă obiectul nu este aruncat corect AE poate să decidă rearuncarea fără depunctare. Câinele trebuie să rămână pe loc în poziţia şezi.

Împărţirea punctelor pentru obstacol (notare parţială)

Săritura înainte Aportul Săritura înapoi
5 puncte 5 puncte 5 puncte

O notare parţială este posibilă doar dacă 2 dintre cele 3 faze sunt îndeplinite corect.

Săriturile şi aportul fără greşeală                                                                            15 puncte

Săritura înainte sau înapoi neefectuată, obiectul adus fără greşeală      10 puncte

Săriturile fără greşeală, aportul neefectuat                                                        10 puncte

Dacă CC părăseşte sau depăşeşte locul marcat pentru aportare înainte de terminarea exerciţiului, acest exerciţiu este notat cu nesatisfăcător.

6.   Aport peste palisadă:    15 puncte

a)            Comenzi sonore:          „HOP”,  „APORT”,  „LASĂ”,  „TRECI”

b)           Descrierea exerciţiului:

CC ia poziţia de bază la o distanţă de cel puţin 5 paşi înainte de palisadă, în timp ce câinele stă liber în şezi lângă el. Apoi CC aruncă aportorul (obiect de aport din lemn de 650g) peste planul înclinat.  La Cs  „HOP”  & „APORT” & „HOP”  câinele trebuie să sară peste palisadă prin căţărare, să

fugă la aportor, să îl aporteze şi să se întoarcă la CC trecând înapoi peste palisadă. Câinele trebuie să se aşeze în faţa CC şi să ţină obiectul în gură până când CC i-l va lua după o scurtă pauză cu Cs „LASĂ”. La Cs sau Cm „TRECI”câinele va reveni în poziţia de bază.

CC nu are voie să părăsească locul de staţionare pe toată durata exerciţiului.

c)            Notare:

Se vor penaliza greşeli la poziţia de bază, săritul încet, alergatul încet, greşeli în apucarea aportorului, scăpatul aportorului, joaca sau roaderea aportorului. Aruncarea prea scurtă a aportorului este şi ea depunctată. Ajutoare din partea CC, fără schimbarea poziţiei acestuia, în timpul exerciţiului se depunctează.

Dacă obiectul nu este aruncat corect AE poate să decidă rearuncarea fără depunctare. Câinele trebuie să rămână pe loc în poziţia şezi.

Împărţirea punctelor pentru palisadă (notare parţială)

Săritura înainte Aportul Săritura înapoi
5 puncte 5 puncte 5 puncte

O notare parţială este posibilă doar dacă 2 dintre cele 3 faze sunt îndeplinite corect.

Săriturile şi aportul fără greşeală                                                            15 puncte

Săritura înainte sau înapoi neefectuată, obiectul adus fără greşeală      10 puncte

Săriturile fără greşeală, aportul neefectuat                                             10 puncte

Dacă CC părăseşte sau depăşeşte locul marcat pentru aportare înainte de terminarea exerciţiului, acest exerciţiu este notat cu nesatisfăcător.

7.   Trimitere cu culcat:      10 puncte

a)            Comenzi sonore:          „ÎNAINTE”,  „CULCAT”,  „ŞEZI”

b)           Descrierea exerciţiului:

La semnalul dat de AE, CC trebuie să plece de la locul de start în linie dreaptă cu câinele liber la picior. După aproximativ 10-15 paşi, CC trebuie să se oprească şi să dea Cs „ÎNAINTE”, simultan poate da o Cm cu o singură mână. Câinele trebuie să alerge cel puţin 30 de paşi în linie dreaptă în direcţia indicată. La semnalul AE, CC dă Cs „CULCAT” la care câinele trebuie să se culce imediat. În luarea poziţiei culcat câinele are voie să se întoarcă înspre CC. La semnalul dat de AE, CC trebuie să se meargă la câine şi să se poziţioneze în partea lui dreaptă, aducând după circa 3 secunde, la semnalul AE,  câinele în poziţia de bază prin folosirea unei Cs sau Cm „ŞEZI”.

c)         Notare:

Se vor penaliza greşeli la poziţia de bază, fuga conductorului după câine, mersul înainte prea încet, puternica deviere laterală, distanţa prea mică, culcatul şovăitor sau prea lent, comportament agitat în culcat sau ridicarea câinelui înainte de comandă.

8.   Rămânerea pe loc cu distragerea atenţiei:    10 puncte

a)            Comenzi sonore:          „CULCAT”,  „PE LOC”,  „ŞEZI”

b)           Descrierea exerciţiului:

Înainte de începutul probei de subordonare cu un alt câine, CC trebuie să aşeze câinele său în poziţie culcat cu Cs „CULCAT” pe locul de aşteptare indicat de AE. La semnalul AE, CC părăseşte câinele putând opţional să dea Cs „PE LOC”. Nici lesa şi nici vreun alt obiect nu trebuie lăsate la câine

CC trebuie să se îndepărteze cel puţin 30 de paşi, spre interiorul terenului, să se oprească şi să stea liniştit în raza vizuală a câinelui, întors cu spatele la câine. Câinele trebuie să rămână liniştit în  culcat fără nici o intervenţie din partea CC, în timp ce altă echipă formată din conductor şi câine trec prin exerciţiile 1-7. La semnalul AE, CC trebuie să meargă şi să se poziţioneze în partea dreaptă a câinelui său. După circa 3 secunde, la alt semnal al AE, CC  printr-o Cs „SEZI” comandă câinelui să ia rapid poziţia de bază.

c)            Notare:

Se vor penaliza comportamentul neliniştit al CC ca şi alte ajutoare ascunse, nelinişte în culcat a câinelui, prea rapidă ridicare în şezi a câinelui. Dacă câinele vine spre CC în timp ce acesta se îndreaptă spre el se depunctează cu până la 3 puncte.

Dacă câinele se ridică în şezi sau în picioare fără să părăsească poziţia se face o punctare parţială. Dacă câinele se deplasează cu mai mult de 3m din poziţia iniţială înainte ca celălalt câine să încheie exerciţiul 4 se notează cu 0 puncte. Dacă părăseşte poziţia după încheierea exerciţiului 4 al celuilalt câine atunci primeşte o notare parţială.

Această probă este încheiată când AE anunţă punctajul.

C – PROBA DE PAZĂ-APĂRARE     IPO 3

Punctaj maxim la proba de pază-apărare:    100 puncte

Exerciţiul 1      Scotocire                                                          10 puncte

Exerciţiul 2      Atitudine şi lătrat                                         10 puncte

Exerciţiul 3      Oprire încercare de evadare                    10 puncte

Exerciţiul 4      Respingere atac din supraveghere        20 puncte

Exerciţiul 5      Escortare din spate                                      5 puncte

Exerciţiul 6      Atac asupra câinelui din escortare       15 puncte

Exerciţiul 7      Atac lansat                                                      10 puncte

Exerciţiul 8      Respingere atac din supraveghere        20 puncte

Reguli generale:

Terenul de muncă pentru proba de pază-apărare trebuie să aibă dispuse 6 ascunzători, câte 3 pe fiecare parte. Locurile marcate trebuie să fie vizibile pentru AE, AA şi CC.

AA trebuie să fie dotat cu manşon de protecţie, echipament de protecţie şi baston moale. Echipamentul de protecţie trebuie să fie din materiale specifice. Dacă este necesar ca AA să ţină câinele sub observaţie nu este obligatoriu să stea nemişcat. Nu-i este permis să aibă un comportament agresiv şi nici să facă mişcări de apărare. Felul în care CC va lua bastonul de la AA la alegerea CC.

Până la 6 câini se va folosi un singur AA. Peste 6 câini se vor folosi doi AA.

Câinii care nu sunt controlaţi de CC, care nu dau drumul manşonului decât după o puternică intervenţie a CC, care muşcă de alte părţi ale corpului decât cele prevăzute trebuie descalificaţi. Ei nu primesc notarea TSB.

La câinii care nu reuşesc la exerciţiul de atac sau care trebuie ajutaţi sau stimulaţi se întrerupe proba de pază-apărare. Ei nu vor fi notaţi. Testul de aptitudini naturale TSB se va da în consecinţă. Comanda pentru „LASĂ” este permisă o singură dată la exerciţiul de apărare.

Notarea cu privire la comanda „LASĂ” este dată de tabelul de mai jos:

Fără comandă 

suplimentară

cu dat drumul şovăitor

Prima comandă suplimentară 

cu dat drumul

imediat

Prima comandă suplimentară 

cu dat drumul

şovăitor

A doua comandă suplimentară 

cu dat drumul

imediat

A doua comandă suplimentară 

cu dat drumul şovăitor

A doua comandă 

suplimentară

fără dat drumul

0,5 – 3,0 3,0 3,5 – 6,0 6,0 6,5 – 9,0 DESCALIFICARE

 

Reguli de execuţie:

1.   Scotocire:    5 pct

a)            Comenzi sonore:          „CAUTĂ sau ÎNAINTE”,  „AICI”

Cs de chemare „AICI”poate fi însoţită de numele câinelui.

b)           Descrierea exerciţiului:

AA se deplasează spre ultima ascunzătoare fără să fie văzut de câine. CC cu câinele fără lesă, sunt postaţi pe linia mediană înaintea primei ascunzătoari, astfel încât să existe şase posibilităţi de căutare. Proba de pază-apărare începe la semnalul AE.

Printr-o scurtă  Cs „CAUTĂ” şi  Cm prin indicarea cu braţul drept sau stâng a direcţiei de urmat,

CC trimite câinele să se îndrepte repede spre prima ascunzătoare şi să o cerceteze dându-i ocol în căutarea AA. După aceea CC va da comanda „AICI” şi în timp ce câinele se întoarce îi dă Cs „CAUTĂ” şi Cm corespunzătoare şi îl îndreaptă succesiv spre următoarele  ascunzătoari. CC se va deplasa cu pas normal pe o linie mediană fără a avea nevoie să o părăsească în timpul patrulării câinelui. Câinele trebuie să se afle totdeauna înaintea CC. Când câinele a ajuns la ascunzătoarea  şasea unde se află AA, CC se opreşte şi nu mai are voie să dea Cs sau Cm.

c)            Notare:

Se vor penaliza greşelile de execuţie, limitări în direcţionarea câinelui, la patrularea între ascunzători.

Se apreciază hotărârea şi precizia căutării la mersul între ascunzători precum şi la ocolirea ascunzătorilor.

2.   Atitudine şi lătrat:    10 pct

a)            Comenzi sonore:          „AICI”,  „TRECI”

Cs de chemare „AICI”poate fi însoţită de numele câinelui.

b)           Descrierea exerciţiului:

Câinele trebuie să se oprească în faţa AA şi să îl latre neîntrerupt. Câinele nu are voie să sară pe AA, să îl atingă sau să apuce manşonul. După ce îl latră circa 20 de secunde, la indicaţia AE, CC se apropie până la 5 paşi de ascunzătoare. La indicaţia AE, CC îşi cheamă câinele în poziţia de bază.

c)            Notare:

Se vor penaliza probleme la oprirea în faţa AA, solicitarea lătratului şi poziţia înghesuită pe AA până la comanda neinfluenţată de AE sau de apropierea CC.

Pentru lătrat neîncetat se acordă 5 puncte. Dacă câinele latră slab se dau 2 puncte, câinele care nu latră deloc dar rămâne atent la AA va pierde 5 puncte.

La agresarea AA prin împingeri ori sărituri pe el şi uşoare muşcături se scad 2 puncte, la apucarea puternică a manşonului se scad până la 9 puncte.

Dacă câinele părăseşte poziţia de supraveghere şi semnalizare înainte de semnalul AE pentru CC să părăsească linia mediană se poate retrimite câinele către AA să repete exerciţiul; dacă acum cţinele rămâne în faţa AA, exerciţiul poate continua dar va fi notat cu nesatisfăcător.

Dacă în timp ce CC se aproprie de ascunzătoare câinele vine spre el sau vine înainte de comandă spre CC, notarea va fi parţial nesatisfăcător.

Dacă câinele rămâne la AA şi nu vine la CC la chemarea acestuia, proba de pază-apărare poate continua dar acest exerciţiu va fi notat nesatisfăcător. Dacă câinele nu răspunde la comenzi ori părăseşte AA din nou proba de pază-apărare va fi întreruptă.

3.   Oprire  încercare  de  evadare:    10 pct

a)            Comenzi sonore:          „PAS”,  „LASĂ”,  „CULCAT”,

b)           Descrierea exerciţiului:

La semnalul AE, CC îl somează pe AA să iasă din ascunzătoare. AA merge cu pas normal spre locul marcat pentru încercarea de evadare. La semnalul AE, CC cu câinele la liber se îndreaptă spre locul său marcat pentru supraveghere. Distanţa dintre AA şi câine va fi de 5 paşi. CC îşi lasă câinele în poziţia culcat şi se îndreaptă spre ascunzătoare. Din spatele ascunzătorii CC va trebui să aibă contact vizual cu câinele, AI şi AE. La semnalul AE, AA încearcă să evadeze prin fugă. Câinele trebuie să-l oprească prin prindere  energică fără să primească vreo comandă de la CC. Câinele are voie să prindă AA numai de manşonul de protecţie. După ce AA se opreşte la semnalul AE, câinele trebuie să dea drumul imediat manşonului. CC poate să dea o Cs pentru „LASĂ”.

Dacă câinele nu dă drumul la prima Cs, CC poate să mai folosească încă două Cs „LASĂ” suplimentare. Dacă câinele nu lasă la a treia Cs (una permisă şi două suplimentare) este descalificat. CC trebuie să stea nemişcat şi să nu influenţeze câinele în timp ce dă Cs „LASĂ”. După ce dă drumul manşonului, câinele trebuie să rămână lângă AA şi să-l păzească atent.

c)            Notare:

Se apreciază viteza, reacţia rapidă şi energică, atacul hotărât cu o puternică prindere şi o eficientă reţinere, o priză fermă şi o lăsare promtă, supravegherea atentă şi apropiată a AA.

Se vor penaliza greşeli ale elementelor importante.

Dacă câinele nu este atent în faza de supraveghere este depunctat cu 1 punct, dacă este foarte neatent cu 2 puncte. Dacă nu îl supraveghează de loc dar rămâne lângă AA se depunctează cu 3 puncte. Dacă câinele îl părăseşte pe AA sau CC este nevoit să dea o Cs pentru ca să rămână lângă AA se întrerupe proba de pază–apărare.

4.   Respingere din faza de supraveghere:    20 pct

a)            Comenzi sonore:          „LASĂ”,  „TRECI”

b)           Descrierea exerciţiului:

După o fază de supraveghere de circa 5 secunde, la semnalul AA, AE atacă câinele. Câinele trebuie să se apere energic prin apucare fermă a manşonului, fără ca CC să intervină. Câinele trebuie să muşte doar manşonul. După ce câinele a prins manşonul, AA îi aplică două lovituri cu bastonul peste umeri. La semnalul AE, AA se opreşte şi câinele trebuie să dea drumul imediat manşonului. CC poate să dea o Cs pentru „LASĂ”.

Dacă câinele nu lasă după prima Cs atunci CC poate primi de la AE permisiunea de a da până la alte două comenzi suplimentare pentru „LASĂ”. Dacă câinele nu a lăsat nici după a treia Cs (una permisă şi două suplimentare) atunci este descalificat. Când dă comanda, CC trebuie să stea liniştit şi nemişcat. După ce a dat drumul manşonului, câinele trebuie să-l urmărească atent pe AA şi să stea departe de el. La semnalul AE, CC se duce direct către câinele lui în pas normal şi îl aduce în poziţia de bază. Bastonul nu este luat de la AA.

c)            Notare:

Se apreciază: muşcătura rapidă şi fermă, priza plină şi sigură până la lăsare, după lăsare o atentă şi apropiată supraveghere a AA.

Se vor depuncta nerealizarea principalelor elemente ale exerciţiului.

Dacă în faza de supraveghere câinele este uşor neatent sau puţin agresiv exerciţiul va fi depunctat cu 1 punct, dacă câinele este foarte neatent sau foarte agresiv exerciţiul va fi depunctat cu 2 puncte. Dacă câinele nu îl supraveghează deloc pe AA dar rămâne lângă el exerciţiul va fi depunctat cu 3 puncte.

Dacă în timp ce CC se aproprie, câinele vine spre el, exerciţiul va fi notat cu nesatisfăcător. Dacă câinele îl părăseşte pe AA înainte de semnal sau dacă CC este nevoit să dea o Cs pentru ca să rămână la AA atunci se va întrerupe proba de pază–apărare.

5.   Escortare din spate:     5 pct

a)         Comenzi sonore:          „PAS”

b)        Descrierea exerciţiului:

La finalul şi în continuarea exerciţiului 4 are loc o escortare din spate a AA pe o distanţă de circa 30 paşi. Parcursul escortării este hotărât de AE. CC îl somează pe AA să meargă inaintea lui îl urmează cu câinele liber la picior, de la o depărtare de 5 paşi. Distanţa de 5 paşi în spatele AA trebuie menţinută pe toată durata escortării. Exerciţiul de legat de exerciţiile de atac din supraveghere şi de atac din escortare.

c)            Notarea:

Se vor penaliza greşeli în mersul corect la picior, lipsa atenţiei câinelui în observarea AA şi nemenţinerea distanţei de 5 paşi pe durata escortării.

6.   Respingere din faza de escortare:      30 pct

a)            Comenzi sonore:          „LASĂ”,  „TRECI”

b)           Descrierea exerciţiului:

In timpul escortării din spate, semnalul AE, AA execută un atac asupra câinelui. Câinele trebuie să se apere energic prin apucare fermă a manşonului, fără ca CC să intervină. Câinele trebuie să muşte doar manşonul. După ce câinele a prins manşonul, CC trebuie să rămână pe loc. La semnalul AE, AA se opreşte atacul şi câinele trebuie să dea drumul imediat manşonului. CC poate să dea o Cs pentru „LASĂ”.

Dacă câinele nu lasă după prima Cs atunci CC poate primi de la AE permisiunea de a da până la alte două comenzi suplimentare pentru „LASĂ”. Dacă câinele nu a lăsat nici după a treia Cs (una permisă şi două suplimentare) atunci este descalificat. Când dă comanda CC trebuie să stea liniştit şi nemişcat. După ce a dat drumul manşonului, câinele trebuie rămână lângă AA şi să-l urmărească atent. La semnalul AE, CC se duce direct către câinele lui în pas normal şi îl aduce în poziţia de bază. Bastonul este luat de la AA.

Urmează o escortare laterală a AA spre AE pe o distanţă de circa 20 paşi. O Cs pentru mers liber la picior este permisă. Câinele trebuie să meargă în partea dreaptă a AA astfel încât să se  afle între CC şi AA. Câinele trebuie să-l supravegheze pe AA în timpul escortării dar nu are voie să sară pe el sau să-l muşte. Grupul se orpşte în faţa AE. CC predă bastonul AE.

AE dă bastonul AA şi-l trimite la ascunzătoarea stabilită pentru atacul lansat.

c)            Notarea:

Se apreciază: muşcătura rapidă şi fermă, priza plină şi sigură până la lăsare, după lăsare şi în timpul escortărilor o atentă şi apropiată supraveghere a AA.

Se vor depuncta nerealizarea principalelor elemente ale exerciţiului.

Dacă în faza de escortare câinele este uşor neatent sau puţin agresiv exerciţiul va fi depunctat cu 1 punct, dacă câinele este foarte neatent sau foarte agresiv exerciţiul va fi depunctat cu 2 puncte. Dacă câinele nu îl supraveghează deloc pe AA în escortare dar rămâne lângă el exerciţiul va fi depunctat cu 3 puncte.

Dacă în timp ce CC se aproprie, câinele vine spre el, exerciţiul va fi notat cu nesatisfăcător.

Dacă câinele îl părăseşte pe AA înainte ca CC să primească semnalul de a lua câinele sau dacă CC este nevoit să dea o Cs pentru a obliga câinele să rămână lângă AA atunci se va întrerupe proba de pază–apărare.

7.   Atac lansat:   10 pct

a)            Comenzi sonore:          „SEZI”,  „ATAC”,  „LASĂ”

b)           Descrierea exerciţiului:

CC şi câinele liber se poziţionează pe locul marcat pentru atac care se află la mijlocul traseului, în dreptul primei ascunzători. Câinele nu poate fi ţinut de zgardă iar CC nu are voie să-l stimuleze. La semnalul AE, AA echipat cu un baston iese de după ascunzătoare şi aleargă spre linia de mijloc. Pe linia de mijloc AA alergă ameninţător către CCc făcând gesturi de provocare cu bastonul şi scoţând sunete de intimidare. Când AA s-a apropiat de CCc la distanţa de 40-50 paşi, la semnalul AE, CC îşi lasă câinele liber şi îi dă Cs „ATAC”. Câinele trebuie să oprească atacul cu prindere energică, fără să şovăie. Câinele are voie să prindă doar de manşonul de protecţie al AA. CC nu are voie să părăsească locul marcat pentru atac. La semnalul AE, AA opreşte acţiunea agresivă şi rămâne nemişcat

Imediat câinele trebuie să dea drumul manşonului. CC poate să dea o Cs pentru „LASĂ”.

Dacă câinele nu lasă după prima Cs atunci CC poate primi de la AE permisiunea de a da până la alte două comenzi suplimentare pentru „LASĂ”. Dacă câinele nu a lăsat nici după a treia Cs (una permisă şi două suplimentare) atunci este descalificat. Când dă comanda CC trebuie să stea liniştit şi nemişcat. După ce a dat drumul manşonului, câinele trebuie să-l supravegheze atent pe AA şi să stea aproape de el.

c)           Notare:

Se apreciază: atac energic cu muşcătura puternică, priza rapidă, fermă şi plină până la lăsare, după lăsare o supraveghere atentă şi apropiată a AA.

Se vor depuncta nerealizarea principalelor elemente ale exerciţiului.

Dacă în faza de supraveghere câinele este uşor neatent sau puţin agresiv exerciţiul va fi depunctat cu 1 punct, dacă câinele este foarte neatent sau foarte agresiv exerciţiul va fi depunctat cu 2 puncte. Dacă câinele nu îl supraveghează deloc pe AA dar rămâne lângă el exerciţiul va fi depunctat cu 3 puncte.

8.   Respingere atac din faza de supraveghere:    20 pct

a)            Comenzi sonore:          „LASĂ”,  „TRECI”,  „PAS”,

b)           Descrierea exerciţiului:

După o fază de supraveghere de circa 5 sec, AA la semnalul AE atacă câinele. Câinele trebuie să se apere energic prin apucare fermă a manşonului, fără ca CC să intervină. Câinele trebuie să muşte doar manşonul. După ce câinele a prins manşonul, AA îi aplică două lovituri cu bastonul peste umeri şi în zona greabănului. La semnalul AE, AA se opreşte şi câinele trebuie să dea drumul imediat manşonului. CC poate să dea o Cs pentru „LASĂ”.

Dacă câinele nu lasă după prima Cs atunci CC poate primi de la AE permisiunea de a da până la alte două comenzi suplimentare pentru „LASĂ”. Dacă câinele nu a lăsat nici după a treia Cs (una permisă şi două suplimentare) atunci este descalificat. Când dă comanda CC trebuie să stea liniştit şi nemişcat. După ce a dat drumul manşonului, câinele trebuie să-l supravegheze atent pe AA şi să stea aproape de el.

La semnalul AE, CC se duce direct către câinele lui în pas normal şi prin Cs „TRECI” îl aduce în poziţia de bază. CC percheziţionează AA iar bastonul este luat de la AA.

Urmează o escortare laterală a AA până la AE pe o distanţă de circa 20 de paşi. O Cs „PAS” pentru mers la picior este permisă. Câinele trebuie să meargă în partea dreaptă a AA astfel încât să se  afle între CC şi AA. Câinele trebuie să-l supravegheze atent pe AA în timpul escortării dar nu are voie să sară pe el sau să-l muşte.

Grupul se opreşte în faţa AE. CC predă AA şi bastonul la AE şi anunţă încheierea probei de pază-apărare. Înainte de a se anunţa notarea, la indicaţia AE, câinele este legat în lesă.

c)           Notarea:

Se apreciază: atac energic cu muşcătura puternică, priza rapidă, fermă şi plină până la lăsare, după lăsare supraveghere atentă şi apropiată a AA, observarea atentă a AA în faza de escortare.

Se vor depuncta nerealizarea principalelor elemente ale exerciţiului.

Dacă în faza de supraveghere câinele este uşor neatent sau puţin agresiv exerciţiul va fi depunctat cu un punct, dacă câinele este foarte neatent sau foarte agresiv exerciţiul va fi depunctat cu două puncte. Dacă câinele nu îl supraveghează deloc pe AA dar rămâne lângă el exerciţiul va fi depunctat cu 3 puncte.

Dacă în timp ce CC se apropie, câinele vine spre el, exerciţiul va fi notat cu nesatisfăcător. Dacă câinele îl părăseşte pe AA înainte de semnal sau dacă CC este nevoit să dea o Cs pentru ca să rămână la AA atunci se va întrerupe proba de pază–apărare.

Această probă este încheiată când AE anunţă punctajul.

 

VII.   EXAMEN CÂINI UTILITARI DE URMĂ  IPO-FH

Constă din:

A1.  Proba de urmă, prima zi:          100 puncte

A2.  Proba de urmă, a doua zi:        100 puncte

Punctaj maxim:                                        200 puncte

A – PROBA DE URMĂ IPO-FH

Punctaj maxim la proba de urmă:       100 puncte

Prelucrarea urmei                                                 80 puncte

Obiecte 6×3+1×2 puncte:                                   20 puncte

Caracteristici

Limită de timp:     45 minute;

Urma străină:        1800 paşi, cel puţin, trasare 8 laturi;

Vechime urmă:     180 minute, cel puţin;

Unghiuri:                 7 unghiuri drepte, în conformitate cu terenul;

Obiecte:                    3 obiecte;

Se va folosi o lesă de 10 metri sau exerciţiul poate fi desfăşurat fără lesă.

Se va indica poziţia de start.

Reguli generale:

AE sau RE stabilesc traseul şi adaptabilitatea la teren. Ordinea concurenţilor este trasă la sorţi, încă o dată, în prezenţa AE, după trasarea urmelor. Urmele trebuie puse diferit în cele două zile. Nu se permite ca obiectele şi urmele să fie poziţionate la fel pentru fiecare urmă trasată. Urmele străine pentru fiecare participant urmează să fie trasate în două zile succesive, în locuri diferite şi de trasatori de urmă diferiţi

Trasatorul de urmă trebuie să arate AE obiectele înainte să traseze urma. Obiectele trebuie bine imprimate cu miros (minim 30 min.). Obiectele folosite pot fi din diferite materiale (piele, textile, lemn). Obiectele trebuie să aibă lungime de circa 10cm, lăţime 2-3cm, grosime 0,5-1cm şi nu trebuie să se deosebească prea tare la culoare faţă de terenul urmei. Obiectul de identificare se aseamănă ca mărime şi culoare cu obiectele de pe traseu. Toate obiectele vor fi numerotate vizibil şi vor purta acelaţi număr cu cel al concurentului.

Câmpul de pornire este o suprafaţă de 20x20m. Linia de bază a câmpului de pornire este marcat cu două panouri ori steguleţe.

Trasatorul va intra în câmpul de pornire la mijloc şi depune obiectul de identificare care marchează începutul urmei. Trasatorul va întârzia puţin la locul de plecare apoi va porni în direcţia indicată în faţa liniei de bază a câmpului de pornire. Laturile urmei se trasează cu pas normal şi trebuie să fie adaptate terenului.  O latură de circa 30m  trebuie să fie trasată ca semicerc cu raza de cel puţin 3

lungimi de lesă. Cele 7 unghiuri, dintre care cel puţin două trebuie să fie unghiuri ascuţite între 30o şi  60o, se fac cu pas normal. Obiectele se distribuie neregulat pe toate laturile urmei, ultimul obiect va fi amplasat la finalul traseului. Obiectele trebuie lăsate din mers. Mirosul urmei nu trebuie modificat la plasarea obiectelor. Trasatorul nu are voie să-şi târască picioarele sau să se oprească. Obiectele cu miros vor fi plasate pe urmă, nu lângă ea. După ce a pus ultimul obiect trasatorul trebuie să mai facă câţiva paşi drept înainte. În timp ce urma este trasată CC şi câinele nu trebuie să vadă traseul.

Cu o jumătate de oră înainte de începutul timpului de lucru un alt trasator de urmă va trasa o urmă de derută care va intersecta două laturi ale urmei cu care va forma un unghi care să nu fie mai mic de 60o.  Urma de derută nu trebuie să intersecteze prima sau ultima latură şi nici să intersecteze de două ori aceeaşi latură.

AE şi asistentul său nu pot sta pe terenul de urmă în timpul în care echipa CCc caută. AE întrerupe exerciţiul dacă CC a ajuns la o distanţă de peste 10m de urmă. Exerciţiul va fi întrerupt în orice caz când AE are impresia că într-o anumită situaţie câinele nu mai poate relua căutarea din proprie iniţiativă.

Reguli de execuţie:

a)            Comandă sonoră: „CAUTĂ”

Cs sonore sunt permise la începutul căutării urmei şi după găsirea fiecărui obiect indicat de către câine şi ridicat de CC. Cs ocazionale „CAUTĂ” şi încurajările ocazionale sunt permise, exceptând unghiurile traseului şi momentele când câinele este în dreptul obiectelor.

b)           Descrierea exerciţiului:

CC îşi pregăteşte câinele pentru urmă. Câinele poate căuta liber sau într-o lesă de 10m. Lesa poate fi legată peste spate, lateral sau printre picioarele anterioare/posterioareale câinelui. Ea poate fi prinsă direct de zgardă, dar aceasta să nu fie pe strangulant, ori de un ham de urmă (pe piept ori pe spate, fără alte curele suplimentare). Folosirea forţei nu este permisă înaintea, la începutul sau pe durata exerciţiului de căutare.

Când sunt chemaţi, CC şi câinele se vor prezenta la AE şi anunţă modul de semnalare a obiectelor. AE va indica din ce parte echipa CCc să intre în câmpul de pornire.

La semnalul AE, câinele este dus încet şi poziţionat pe locul de start. Timpul permis pentru ca câinele să adulmece urma prin obiectul de identificare este de maxim 3 minute. După ce a luat urma, câinele trebuie să prelucreze urma sigur, liniştit, cu nasul în jos. Apoi trebuie să urmeze traseul cu nasul în jos, într-un ritm constant. CC va rămâne la 10 metri în spatele câinelui fie că foloseşte sau nu o lesă. Lesa trebuie ca atunci când este ţinută de CC să nu fie întinsă. Câinele trebuie să prelucreze unghiurile sigur pe sine. După fiecare unghi câinele trebuie să caute în acelaşi ritm.

În momentul în care câinele localizează un obiect fie îl va aporta, fie va indica prin lătrat imediat şi convingător că l-a găsit, fără o presiune a CC. La aportare câinele poate rămâne în picioare, se poate aşeza pe loc sau poate veni să-l aducă înapoi la CC. Se va penaliza plecarea cu obiectul în gură sau apucarea acestuia în poziţia culcat. Indicarea obiectelor prin lătrat se poate efectua din poziţia culcat, şezi sau în picioare. Alternarea acestor trei poziţii este permisă numai la indicarea obiectelor prin lătrat. După ce obiectul a fost aportat sau indicat, CC lasă lesa şi se apropie de câinele său. Prin ridicarea obiectului CC va arăta că obiectul a fost descoperit de câine.  In continuare CC va lua lesa şi va comanda câinelui să caute din nou.

CC are dreptul, după o convorbire cu AE, să facă o scurtă pauză dacă se consideră că este necesară şi câinele are nevoie de una, cauzele fiind starea fizică, epuizarea, căldura.  Pauza luată intră în timpul de lucru.

CC are voie în timpul pauzei sau la găsirea oricărui obiect, dar nu la obiectul de identificare, să cureţe capul, ochii şi nasul câinelui. In acest caz CC poate folosi o cârpă udă sau un burete ud, aceste mijloace de ajutor trebuie arătate înainte de începerea pprelucrării urmei către AE.

La sfârşitul urmei CC va preda AE toate obiectele găsite.

c)            Notare:

Pentru a obţine un atestat de câine utilitar de urmă IPO-FH, trebuie ca ambele urme să fie absolvite cu cel puţin 70 puncte.

Ritmul de căutare nu este un criteriu de apreciere dacă urma este parcursă intens, regulat şi convingător iar câinele demonstrează o bună prelucrare a urmei. Insistenţa convingătoare a câinelui, fără a părăsi urma, nu este greşeală.

Se vor penaliza: repoziţionarea, nasul ridicat, încercuirea unghiurilor, ajutor verbal sau prin lesă, încurajări repetate, luarea greşită a obiectelor.

Dacă CC părăseşte urma cu mai mult de o lungime de lesă exerciţiul este întrerupt.

Dacă câinele părăseşte urma şi este tras înapoi de CC, AE dă ordin să fie urmat câinele. Dacă această indicaţie nu este respectată AE trebuie să întrerupă exerciţiul.

Dacă după 45 minute de la începerea urmei nu s-a ajuns la capătul urmei, AE va întrerupe exerciţiul. Doar în cazul în care câinele se află pe ultima latură, câinele nu poate fi întrerupt datorită depăşirii limitei de timp. Performanţa arătată până la întrerupere va fi punctată.

Căutarea, găsirea şi semnalizarea obiectului de identificare nu se punctează. Punctarea începe cu prelucrarea urmei.

În cazul în care câinele semnalizează găsirea unui obiect prin aportare şi a altui obiect prin indicare se consideră greşeală. Se punctează numai semnalizările corecte. Semnalizarea greşită intră în notarea fiecărei laturi. Obiectele negăsite nu trebuie arătate la CC.

Pentru obiecte care nu au fost aportate sau indicate nu se dau puncte. Acordarea punctelor pentru prelucrarea urmei se efectuează în funcţie de lungimea şi gradul de dificultate al traseului.

Aprecierea parcursului laturilor din traseu se face cu note şi puncte.

Dacă câinele rămâne mult într-un loc fără să caute exerciţiul poate fi întrerupt chiar dacă câinele se mai află pe traseu.

Această probă este încheiată atunci când AE anunţă punctajul.

Clubul National de Ciobănesc German, urmărind cultivarea si dezvoltarea manifestărilor publice specializate a elaborat prezentul Regulament Expozitional.

Opis

Cap. I Definiţii si competente.

1. Clasificari ale expozitiilor

2. Expozitii locale

3. Expozitii zonale

4. Expozitii speciale

5. Campionat National

Cap. II Organizarea expoziţiilor

1. Catalogul

2. Clase de arbitraj

3. Arbitrarea

4. Calificative

Cap. III Alte precizari

 

Cap. I Definiţii si competente

Clubul National de Ciobanesc German din Romania organizeaza expozitii de crestere pentru exemplare apartinand rasei „Ciobanesc german” ce apartin varietatilor „par aspru cu subpar” si „par lung si aspru cu subpar”. Evaluarea exemplarelor se va face in functie de varietatile de par in clase si grupe de crestere diferite.

Art.1. Clasificari ale expozitiilor

Expoziţiile pot fi:

1.1.  Expozitii Locale

1.2.  Expozitii Zonale

1.3.  Expozitii speciale pentru rasa ciobănesc german, organizate în colaborare cu AChR (multirasa).

1.4.  Campionate Naţionale

Art.2. Expoziţiile locale (la nivel de localitate) sunt organizate de CNCG.  Pentru organizarea expozitiilor locale, CNCG poate mandata în acest sens un organizator local din randul membrilor sai,  acesta preluând întreaga responsabilitate atat in fata CNCG cat si in fata tertilor.
Data expozitională se discută la nivelul local de catre membri CNCG dintr-o localitate si se înaintează la CNCG spre aprobare.
Desemnarea arbitrilor cade în competenta CNCG care va da curs pe cât posibil solicitărilor locale. Organizatorul desemnat este direct răspunzător in fata CNCG pentru desfăşurarea expoziţiei si pentru respectarea regulamentelor, în acest sens el trebuie sa asigure minim un ring pentru arbitrarea câinilor pe cele două sexe si varietati, sa puna la dispozitia fiecarui participant cate un catalog al expozitiei si sa organizeze festivitatea de premiere.

Art.3. Expoziţiile zonale. CNCG poate organiza în fiecare an o expoziţie zonala (sau mai multe). In acest scop CNCG poate mandata un organizator zonal pentru a organiza expoziţia din randul membrilor sai,  acesta preluând întreaga responsabilitate atat in fata CNCG cat si in fata tertilor. Data expozitională va fi stabilită si aprobată în calendar de către CNCG.

Art4. Expoziţiile speciale pentru ciobănesc german, sunt secţiuni ale unor expoziţii multirasă organizate de A.Ch.R, ele respectând atât prevederile AChR cat si prevederile CNCG. La aceste expoziţii, arbitrii care oficiază în ringurile de ciobănesc german, trebuie sa fie recunoscuţi atât de A.Ch.R. cât si de CNCG. Organizarea pentru acest gen de expoziţii se discută în prealabil si cade în competenta celor hotarate de comun acord intre CNCG si AChR.

Art.5. Campionatele Nationale ale CNCG (de crestere si de lucru) sunt organizate anual de catre CNCG aproximativ la sfarsitul anului competitional. CNCG poate mandata, cu acordul acestuia, un organizator local cu organizarea totală sau parţiala a Campionatului, acesta preluând întreaga responsabilitate atat in fata CNCG cat si in fata tertilor. Data expozitiei se hotărăşte de catre CNCG. Desemnarea arbitrilor se face de către CNCG.
Toate datele expozitionale, locurile si arbitri, se înaintează la CNCG cel tarziu până la 30 septembrie ac. pentru anul urmator.

Toti cainii care participa la „grup de crestere” sau la „grupa de urmasi” trebuie sa participe si sa obtina un calificativ si la expozitia de Campionat.

Cap. II. Organizarea expoziţiilor

Art.1. Catalogul expozitional este obligatoriu indiferent de tipul si amploarea expoziţiei. In catalog sunt trecuţi toti câinii pentru care s-a aprobat înscrierea si urmează a se prezenta la expoziţie, cu:
– nume complet.
– număr act de origine.
– număr tatuaj/microcip.
– data naşterii.
– părinţii,
– numele si domiciliul crescătorului,
– numele si domiciliul proprietarului

Art. 2. Înscrierile în catalog nu se fac decât pentru:
– câinii care poseda acte de origini eliberate de către CNCG, sau de către o alta organizaţie recunoscută de CNCG si/sau WUSV si care sunt identificabili pe baza unui tatuaj si/sau microcip . cartea de Origini recunoscuta de CNCG pe teritoriul Romaniei este „Carte de Origini Romana” (COR), detinuta si administrata de Asociatia Chinologica din Romania (AChR).

–         Câini ce au depăşit vârsta de 4 luni (in ziua arbitrajului).

–         Câini perfect sănătoşi, atestaţi în acest sens de catre un carnet de sanatate.

–         Caini ce apartin unor membri CNCG sau unei organizatii recunoscute de CNCG. Pentru participanti din strainatate, acestia trebuie sa fie membri ai unui club recunoscut de WUSV. In cazul in care un caine are mai multi proprietari, atunci toti proprietarii trebuie sa fie membri CNCG/WUSV sau ai unei organizatii recunoscute de CNCG.

–         Calitatea de membru al CNCG/WUSV/organizatie recunoscuta de CNCG este atestata si certificata prin prezentarea legitimatiei de membru cu cotizatia platita la zi.

–         Câini ce nu au interdicţie la reproducţie.

–         Câini ce nu sunt proprietatea/coproprietatea unor persoane ce au interdicţie de participare la expoziţii.

–         La Campionatele Nationale ale CNCG numai persoanele care sunt membre ale CNCG au dreptul de a prezenta caini in ring.

Art.8. Împărtirea pe clase

La expozitiile de crestere, cainii apartinand rasei „Ciobanesc german” cu varietatile „cu par aspru cu subpar” si „cu par lung si aspru cu subpar” vor fi impartiti in clase de varsta. In cazul unor expozitii ce se desfasoara pe mai multe zile, data de referinta este prima zi de expozitie.

– clasa mini baby = 4-6 luni (Mini Baby Klasse).

– clasa baby = 6-9 luni (Baby Klasse).
– clasa pui = 9-12 luni ( Welpen Klasse).
– clasa juniori = 12-18 luni (Jugend-Klasse).
– clasa tineret = 18-24 luni(Junghund-Klasse).
– clasa munca = peste 24 luni (Gebrauchshund-Klasse). Cainii inscrisi in aceasta clasa trebuie sa posede un certificat de promovare a cel putin unui examen de lucru SchH1/VPG1/IPO1 sau un examen pentru caine de turma (HGH). Cainii ce au depasit varsta de 3 ½ ani trebuie sa fi promovat examenul de selectie.

– clasa amatori (Amateur Klasse) = peste 24 luni dar care nu ar avea dreptul din motive formale sa obtina calificativul maxim daca ar fi inscrisi la clasa „munca”(lipsa examene de munca, anduranta, fara examene de displazie dovedibile, fara selectie – in cazul in care au depasit varsta de 3 ½ ani)

Titlulurile de „Campion National al CNCG” se acorda numai la clasele „Juniori” (12-18 luni), „Tineret” (18-24 luni) si „Munca”.

–         Cainii de turma

a)      Cainii apartinand acestei categorii, cu varsta de peste 24 de luni, trebuie sa dovedeasca promovarea examenului pentru caine de turma (HGH). Examenul trebuie sa fi fost promovat cu un arbitru specializat in aceasta disciplina si recunoscut ca atare de catre SV (Clubul National de Ciobanesc german al Germaniei).

– grupă de crestere = O grupa de crestere este formata din cel putin 3(trei), maxim 5(cinci), caini apartinand unui crescator (poarta acelasi nume de canisa), sunt prezentati la arbitraj in cadrul expozitiei respective si au obtinut cel putin calificativul „Bine(Gut)”. Toti cainii apartinand aceleiasi grupe de crestere trebuie sa prezinte aceeasi varietate de par. Grupa de crestere va fi evaluata conform criteriilor specifice de evaluare: Uniformitatea exemplarelor din grup (40%) si calitatea fiecarui exemplar in parte (40%), luand in considerare numarul cat mai mare al parintilor diferiti (20%).
Pentru stimularea creşterii, se pot înscrie si arbitra, fără valoare ulterioara, câini în clasa „pui”. Pentru câinii ce au depasit varsta de sase ani este posibila participarea la clasa veterani unde nu se face nici o apreciere, dar se face o ierarhizare a exemplarelor prezente in ring. Inscrierea cainilor care depasesc varsta de 6(sase) ani la clasa „veterani” este optionala.

Art.9 Calificative

Funcţie de valoarea câinilor din clasa mini baby (4-6 luni),baby (6-9 luni) si pui (9-12 luni) se pot acorda urmatoarele calificative:
foarte promiţător (vv)
pentru exemplarele ce corespund în totalitate standardului sau au abateri anatomice minime.
promiţător (v)
pentru exemplarele ce corespund standardului dar in dezvoltarea actuala prezintă abateri uşor observabile si dependente de stadiul de dezvoltare actual.
mai puţin promiţător (wv)
pentru exemplarele ce prezintă abateri grave de la standard si prezintă si deficiente mari de caracter

Aprecierile nu sunt evaluări.

Art.10. Evaluări

La expoziţii pot fi acordate următoarele calificative, ce au calitatea de evaluări:
– EXCELENT (V) – câinilor din clasa muncă ce corespund pe deplin standardului rasei, răspund cu stricteţe unor criterii ce le relevă anumite calităţi; sunt siguri pe ei, nu reactionează la zgomotul pistolului, au “a” pe pedigree, au trecuta in pedigree ştampila ED – normal/aproape normal/inca admis. In cazul in care exemplarul are varsta de peste 3 ½ ani trebuie sa fie selectionat. Premolari 1 dubli sunt admişi

FOARTE BUN (SG) – este calificativul maxim la clasele „juniori” si „tineret”. Câinii de la aceste clase care obţin acest calificativ corespund standardului în aceeaşi proporţie ca cei care obţin excelent la clasa munca. Pot obţine acest calificativ si câinii care au abateri de +/- 1 cm. sau cu un premolar lipsa, sau cu un incisiv lipsa.

– BUN (G) – este calificativul acordat exemplarelor ce corespund în general standardului rasei, dar au abateri sesizabile. Sunt admise lipsuri in dantura dupa cum urmeaza:

– 2 x premolar(PM) 1

– 1 x PM1 + 1 incisiv (inc)

– 1 x PM2

– 1 x PM3

– 2 x inc

– 1 x PM2 + 1 x inc

– 2 x PM2

– SATISFĂCĂTOR (A) – este calificativul ce se
acorda exemplarelor care în ziua expoziţiei se dovedesc sensibile la focul de arma sau sunt speriosi sau au abateri anatomice de la standard ce nu permit un calificativ superior.

– NESATISFĂCĂTOR (U) – se acorda exemplarelor ce se sperie evident la focul de arma si au si abateri grave de la standard ce conduc la excluderea de la reproductie. Caini care depasesc limitele standardului cu mai mult de +/- 1 cm. Acest calificativ duce la excluderea de la reproductie a exemplarului respectiv. Cererea de excludere de la reproductie va fi intocmita de catre arbitrul ce oficiaza expozitia.

EXCELENT RECOMANDAT (VA) – se acorda numai în cadrul Campionatului National al CNCG si presupune urmatoarele criterii suplimentare:

1. se acordă numai în clasa muncă.
2. se acorda numai câinilor ce posedă certificat de selecţie clasa l (KKL1), au dentitie completă ireprosabila si certificat de munca minim cu SchH2/IPO2. Cainii nascuti dupa data de 01.01.2010 trebuie sa posede pe pedigree, cel putin ştampila ED-inca admis.
3. câinii care, poseda deja acest calificativ si pentru al doilea an candidează la acest calificativ, trebuie să aibă SchH3/IPO3.
Evaluarea poate atrage după sine imposibilitatea obţinerii dreptului de reproducere. Cauzele exterioare ce duc la deteriorarea partiala sau la pierderea unor dinţi rămân fără consecinţe asupra evaluării exemplarului.

Premisa pentru aceasta este prezentarea dovezii existentei anterioare a respectivilor dinti. Acelasi lucru este valabil si in cazul muscaturii (alinierea dintilor).

înregistrarea dovezii se poate face numai în una din următoarele situaţii:

– Dovada unei dentitii complete, sănătoase si puternice si a unei muşcaturi foarfecă, fără abateri, atestata printr-un arbitraj la o expoziţie de club, atunci când exemplarul avea minim 12 luni.
– Prezentarea unui certificat de selecţie de club în care s-a înregistrat starea dentitiei si a muscaturii.
– Prezentarea unei radiografii însoţita de atestarea unui medic veterinar, stomatolog canin, recunoscut de CNCG. Pe respectiva radiografie trebuie sa fie vizibile parti ale dintelui sau alveola dentara.

Cap.III. Alte reglementari

1. Pentru exemplarele înscrise dar neprezentate la expoziţie, se va plăti taxa întreagă.
2. Exemplarele care sunt prezentate pentru evaluare si sunt retrase dupa evaluarea statica, fără acordul oficial al arbitrului, primesc calificativul „nesatisfăcător” si primesc interdicţia de participare la competiţii, pe o perioadă de 6 luni.
Calificativul „nesatisfăcător”, atrage după sine si retragerea dreptului de reproducere pentru perioada sanctionarii.
3. Decizia arbitrului ce oficiaza expozitia este definitivă. Ea nu poate fi supusă contestaţiei.
4 Expozantul este obligat la veridicitatea declaraţiilor. încercarea de fraudă se sancţionează.
5. Expozantul este obligat sa aiba în permanentă un comportament sportiv. Abaterile pot duce la descalificarea imediata a câinelui său, la obligatia de a parasi expozitia si/sau la intentarea unei actiuni disciplinare. Persoana care, intentionat refuza sa raspunda cerintelor arbitrului sau care face declaratii mincinoase sau care a supus sau a admis sa fie supus cainele sau unor interventii ce au ca scop inducerea in eroare a arbitrului, pierde calificativul deja acordat cainelui sau si, in functie de gravitatea faptei sale, poate fi exclus de la participarea la alte manifestari ale CNCG sau poate fi sanctionat in alt mod de catre CNCG.
6 Încercarea de frauda sau de intervenţie asupra aspectului exterior al câinelui, se soldează cu sancţiuni de interzicere a dreptului de participare la expoziţii pe o perioadă de minim 6 luni si interzicerea unor drepturi.
Membrii care cunosc semenea situaţii si nu le dezvăluie, sunt supuşi aceloraşi sancţiuni.
7. Nu este permisa prezentarea în expoziţie a câinilor ce aparţin sub o forma sau alta arbitrului/arbitrilor ce oficiaza, sau se află în îngrijirea rudelor acestora.
8. Prezentarea în ring a câinelui se face fără un ajutor substanţial, in starea lui naturală.
9. Nu este permisa pentru chemarea câinilor în ring folosirea mijloacelor acustice actionate electric, prin gaz sau prin aer comprimat. încălcarea acestor prevederi se soldează cu sancţiuni pentru organizatori.
10. Prezentarea câinelui se face în lesă si zgarda de prezentare. Este interzisă folosirea de către conducător a zgărzilor de forţa, a mânecilor protectoare, pistoalelor, cravaselor etc. Folosirea acestora duce inevitabil la descalificarea câinelui si la sanctionarea celui ce se face vinovat de incalcarea acestei prevederi.
11. Prin inscrierea la expozitie, fiecare proprietar isi declara acordul pentru prelevarea unor mostre de par ale cainelui sau. Aceste probe vor fi prelevate, la cererea arbitrului ce oficiaza, fie de catre arbitru, fie de catre o persoana delegata de arbitru. Probele de par vor fi trimise spre a fi analizate in legatura cu manipularea culorii. Proprietarul/proprietarii sunt responsabili. In cazul in care banuiala unei manipulari a culorii cainelui se dovedeste a fi reala, atunci toate costurile aferente investigarii cad in sarcina proprietarului/proprietarilor. In acest caz, cainelui respectiv i se retrage calificativul obtinut si va fi sanctionat cu interdictie de reproductie de 12 luni (calculata de la data constatarii). Impotriva proprietarului/proprietarilor se va intenta un procedura de sanctionare. In cazul in care banuiala unei manipulari nu se dovedeste, CNCG va suporta costurile aferente investigatiei.

12. La toate manifestatiile CNCG se poate inscrie orice membru cu drepturi depline al CNCG/AChR/FCI/WUSV care are cotizatia platita la zi.

13. Organizatorul unei manifestatii a CNCG isi rezerva dreptul de a refuza inscrierea unui solicitatnt fara a motiva decizia.

 

 

 

 

Varsta minima departicipare 16 luni,maxima 6 ani, temperatura exterioara 22 grade.
Nu pot participa cainii bolnavi,agresivi, slabi.
Conductorul trebuie sa aiba bicicleta, motoreta sau masina.
Inainte de  examen se va completa o fisa in care se va trece: nume caine, data nasterii, sex, COR, Tatuaj/Microcip, nume conductor, nume proprietar.
Este obligatorie prezentarea carnetului de performanta, in caz contrar cainele nu va putea sustine proba de AD.
Este necesara prezenta unui dr,veterinar care ,in functie de situatie va controla cainii si va comunica arbitrului diagnosticul.Arbitrul este singurul care ia decizii privind examenul de AD.
Arbitrul contoleaza daca cainii sunt in conditie fizica buna.
Se acorda 2 calificative ADMIS si RESPINS.
Locatie: teren cu iarba, neasfaltat sau asfaltat.
Distanta ce trebuie parcursa-20 km,viteza 12-15 km/h, trap normal sau la galop normal, ritmic.1
1.Prima parte-8 km, pauza 10 min, arbitrul verifica starea cainilor,putind exclude cainii care au avut o miscare mult prea lenta sau pe caredau semne de epuizare.Cainii vor fi tinuti in lesa de conductor in timpul pauzei.
2.A doua parte-7 km, pauza 20 min, cainii pot circula liberi in timpul pauzei.Arbitrulverifica din nou starea cainilor,gradul de oboseala, starea pernitelor, putind elimina cainii cu probleme.
3A treia parte -5 km
Dupa terminarea testului urmeaza o pauza de 5 min,cainii putind sa se miste liberi.
Arbitrul verifica din nou starea de oboseala si eventualele leziuni ale pernitelor.
Testul de anduranata se sustine de de conductor cu bicicleta,,motoreta sau masina, arbitrul urmarind parcugerea distantei ,in functie de teren, din masina aflata in miscare.
La final arbitrul va completa carnetele de performanta, le va semna si la inmana conductorului.